Pe rolul instanţelor judecătoreşti naţionale s-au înregistrat peste 500 de acţiuni formulate în temeiul art 506 din Codul de procedură penală, prin care se solicită statului român despăgubiri pentru erorile judiciare săvîrşite în cauzele penale, precum şi numeroase cauze aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care se pretind despăgubiri pentru erorile judiciare săvîrşite de persoanele vinovate, cu rea credinţă sau din gravă neglijenţă, atît în cauze penale cît şi în cauze civile. În acest context, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) este nemulţumită de un proiect de ordonanţă de Urgenţă al Guvernului, de modificare şi completare a Legii 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor. UNJR este de părere că noile schimbări legislative nu vor rezolva cazurile în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională, iar erorile judiciare sînt determinate de cadrul legislativ fluctuant şi incoerent, ori de volumul mare de muncă. Potrivit proiectului OUG, dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvîrşite în alte procese decît cele penale se poate exercita numai în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărîre definitivă, răspunderea penală a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune săvîrşită în cursul judecării procesului şi dacă această infracţiune este în raport de cauzalitate cu eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. În cazul în care statul a fost condamnat sa plătească despăgubiri ca urmare a producerii unei erori judiciare în procesele penale, hotărîrea de condamnare va fi comunicată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de către instanţa la care aceasta a rămas irevocabilă, în termen de 30 de zile de la motivare, în vederea stabilirii existenţei relei credinţe sau a gravei neglijenţe. În cadrul cercetării disciplinare, CSM stabileşte cu celeritate dacă eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii a fost săvîrşită cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. În cazul în care constată existenţa abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 litera h), CSM aplică sancţiunea disciplinară şi comunică Ministerului Economiei şi Finanţelor hotărîrea irevocabilă prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară, în termen de 30 de zile de la motivarea acesteia. UNJR critică prevederile OUG privind modificarea statutului magistratului afirmînd că, în măsura în care se doreşte cu adevărat atragerea răspunderii materiale a persoanelor direct vinovate pentru existenţa unor condamnări la CEDO, iar nu doar gasirea unor ţapi ispăşitori, este necesar ca Executivul şi, eventual, Legislativul să prevadă un mecanism asemănător pentru atragerea răspunderii parlamentarilor şi membrilor Executivului care au votat sau semnat acte normative ce au dus la încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) ameninţa cu declanşarea unui protest dacă nu vor fi abrogate articolele de lege introduse prin Legea numărul 356/2006 referitoare la răspunderea diciplinară a magistraţilor. Curtea de la Strasbourg a statuat că lipsa de coerenţă pe plan legislativ şi divergenţele de jurisprudenţă sînt susceptibile să creeze un climat general de incertitudine şi nesiguranţă juridică\" - potrivit sentinţei dată de CEDO în procesul Păduraru contra României. Deşi unele decizii de condamnare se referă la carenţe legislative, altele sancţionează acte, decizii ale procurorului sau judecătorului.