Curtea de Apel Constanţa a respins, ieri, cererea de eliberare pe cauţiune a lui Constantin Cosmin Stici şi solicitarea de eliberare sub control judiciar înaintată de Adrian Alexandru Vişan, doi dintre cei 12 tineri constănţeni acuzaţi că ar face parte dintr-o reţea specializată în infracţiuni informatice. „Sunt taximetrist şi singura mea implicare a fost că l-am ajutat pe fratele meu cu maşina. Am transportat două persoane la bancă pentru a ridica bani, însă nu am primit niciun leu de la nimeni. Vă rog să mă lăsaţi liber ca să fiu alături de fetiţa mea, ce urmează să intre în clasa întâi”, a spus Stici. Cauţiunea lui a fost stabilită la 5.000 de lei, sumă pe care a şi depus-o în contul Ministerului Justiţiei, dar care i se va restitui. Celălalt hacker a cerut eliberarea întrucât este student în anul trei la Facultatea de Informatică şi riscă să piardă anul, a cărui taxă a plătit-o deja. „Vreau să prind sesiunea de restanţe din septembrie pentru a-mi salva anul şi pentru a absolvi cu colegii mei”, a declarat Vişan. Procurorul DIICOT a susţinut că infracţiunile comise de cei doi sunt foarte grave şi, dacă ar fi eliberaţi, există riscul să o ia de la capăt cu clonarea paginilor băncilor străine. Potrivit anchetatorilor, în cursul anului trecut, Adrian Alexandru Vişan, Ionuţ Mihai Vişan, Daniel George Bădilă, Ştefan Miron, Ionuţ Mihai, Adrian Mocanu, Viorel Enache, Constantin Stici, Etem Aris, Vladimir Iancu, Birdal Osman şi Ionuţ Rizea au creat mai multe clone ale unor pagini web aparţinând „Bank of America”, după care au trimis către clienţii instituţiei bancare e-mail-uri prin care le solicitau acestora să acceseze un link şi să completeze un formular cu toate datele cerute (nume, data naşterii, adresa de domiciliu, număr de telefon, număr card, data expirării şi codul PIN). Pentru a-şi determina victimele să le „servească” informaţiile confidenţiale, membrii reţelei le trimiteau acestora înştiinţări false referitoare la anularea sau restricţionarea accesului la conturile lor bancare. Cei care au căzut în capcană au avut apoi surpriza de a descoperi că au rămas fără niciun dolar în cont. Potrivit procurorilor DIICOT, după ce făceau rost pe datele respective, membrii reţelei efectuau transferuri frauduloase online, prin sistemul Western Union. Sumele erau ridicate de alţi indivizi implicaţi în această afacere, de la ghişeele Western Union din Constanţa, Viena, Munchen şi Praga. Valoarea prejudiciului pe care gruparea este acuzată că a provocat-o se ridică la un milion de euro.