Între realitatea din teatrul de luptă, strategia americană şi disponiblitatea aliaţilor SUA de a suplimenta efective militare în Afganistan au apărut primele divergenţe importante de când preşedintele Barack Obama a ajuns la Casa Albă. Aliaţii SUA vor anunţa mobilizarea a 4.000-5.000 de militari suplimentari în Afganistan, după ce preşedintele american, Barack Obama, va confirma că ţara sa va trimite 30.000 de noi trupe, a declarat, vineri, o sursă militară din NATO. Pentru început, ţările europene din NATO vor menţine în zonă cel puţin 1.500 de militari pe care îi trimiseseră cu titlu temporar, cu scopul de a spori securitatea la alegerile afgane. Unele dintre ţările vizate - Marea Britanie (400 de militari), Germania (220) şi Spania (450) - ar urma să promită că îi vor menţine sau vor compensa plecarea acestora. SUA au cerut însă aliaţilor pînă la 10.000 de militari suplimentari.

După anunţul preşedintelui Obama, miza pentru NATO este ca, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe în perioada 3-4 decembrie la Bruxelles, să pară unită în privinţa strategiei şi mijloacelor care urmează să fie folosite. Oficialii militari care urmează la rândul lor să se reunească la 7 decembrie la cartierul general al NATO, de la Mons, din sudul Belgiei, nu vor mai avea decât să adapteze angajamentele luate între timp de cele 28 de capitale. Faptul că două dintre cele mai mari puteri din NATO, Germania şi Marea Britanie, îşi menţin trupele sau trimit altele suplimentare, atrage atenţia asupra atitudinii celei de-a treia, Franţa, până în prezent puţin deschisă ideii suplimentărilor de forţe. Ca şi asupra Italiei, SUA exercită presiuni asupra Franţei pentru ca aceasta să îşi schimbe poziţia. Însă, ministrul francez al Apărării, Herve Morin, a reiterat poziţia exprimată de preşedintele Sarkozy, aceea că Parisul nu va mai furniza niciun militar în plus.

Situaţia din Afganistan a devenit un subiect foarte delicat pentru NATO. Au început să cadă şi capete, iar ministrul german al Muncii, Franz-Josef Jung, care a deţinut portofoliul Apărării până în luna octombrie, şi-a prezentat vineri demisia, după bombardamentul controversat ce a avut loc în septembrie în Afganistan. Totodată, şeful Statului Major german şi un secretar de stat al Apărării au demisionat joi în urma dezvăluirii informaţiilor privind disimularea unor probe în cadrul anchetei legate de acelaşi atac. Cotidianul “Bild” a dezvăluit joi că au fost ascunse informaţii opiniei publice şi Parchetului federal în legătură cu bombardamentul în care au murit până la 142 de persoane, printre care mulţi civili. Pe 4 septembrie, forţele NATO din Afganistan au bombardat, la cererea colonelului german Georg Klein, două camioane-cisternă, furate în prealabil de miliţiile Taliban în apropiere de Kunduz, în nordul ţării. Oficialul german a explicat că se temea că insurgenţii le-ar putea utiliza ca bombe.

Nu există nici semne de reconciliere între actualul regim şi miliţiile Taliban. Preşedintele Hamid Karzai le-a cerut, din nou, vineri, insurgenţilor să depună armele şi să participe la reconstrucţia Afganistanului, cu ocazia sărbătorii religioase musulmane Aid al-Adha. Acesta a mai adresat combatanţilor Taliban un apel de a se alătura procesului politic, în timpul discursului său de învestitură pentru un nou mandat de cinci ani, susţinut la 19 noiembrie, promiţând crearea unei adunări tribale tradiţionale, pentru a aduce pacea în ţară. Dar liderii Taliban au respins mâna întinsă a preşedintelui, prin vocea liderului lor suprem, mollahul Mohammad Omar. Violenţele continuă. Vineri, guvernatorul din Kandahar, fieff Taliban din sudul Afganistanului, a fost vizat de un atentat soldat cu rănirea unui poliţist. De altfel, anul 2009 este cel mai sângeros de la îndepărtarea regimului Taliban de la putere, în 2001, atât în ceea ce priveşte victimele civile, cât şi cele din rândul forţelor de securitate afgane şi internaţionale.