Primăria Constanţa a început inventarierea tuturor clădirilor care se află în pericol de prăbuşire, conform Ordonanţelor de Guvern nr 90/1994 şi 14/2006, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. Direcţia Corp Control a Primăriei Constanţa şi Regia Autonomă pentru Exploatarea Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) au întocmit deja o listă preliminară cu 53 de imobile cu risc seismic, pentru care au fost realizate expertize de către specialişti. În cazul clădirilor incluse în această listă au fost întocmite şi o serie de recomandări. Astfel, în cazul clădirilor cu risc seismic ridicat (II şi III) se recomandă consolidări sau demolări în funcţie de rezultatele expertizelor. Printre clădirile propuse pentru demolare amintim cele situate la adresele: str. Tomis nr.2A, str. Traian nr.7 şi str. Vîntului nr.7. “Cele mai multe clădiri cu risc seismic se află în zona peninsulară, pentru cîteva dintre acestea existînd deja proiecte de reconsolidare. Un exemplu de clădire care a fost deja reconsolidată şi modernizată, cu bani de la Consiliul Local Municipal Constanţa, este Dispensarul de pe str. Ştefan cel Mare pentru care au fost cheltuiţi 1,4 miliarde lei. În plus, s-au mai făcut reconsolidări la cîteva şcoli şi licee, cu fonduri europene la care s-au adăugat banii de la CLM şi de la Guvern, evidenţa acestor imobile urmînd să ajungă la Primăria în cel mai scurt timp. Un astfel de exemplu, este cel al Colegiului Pedagogic “Constantin Brătescu“, a declarat directorul Direcţiei Tehnic Achiziţii din cadrul Primăriei Constanţa, Ion Marica. El a adăugat că inventarierea imobilelor multietajate din fondul pivat sau mixt continuă, datele obţinute urmînd să fie centralizate. Anul viitor se va alcătui un program anual care să cuprindă fonduri necesare pentru expertiză, reconsolidare şi execuţie. “Proprietarii şi, după caz, administratorii spaţiilor publice cu altă destinaţie decît cea de locuit, situate în clădirile supraetajate, construite înainte de 1978, au obligaţia să acţioneze solidar cu proprietarii locuinţelor şi cu asociaţiile de proprietari pentru expertizarea infrastructurii de rezistenţă a întregii clădiri în termen de doi ani de la primirea notificării de la primărie“, a adăugat Ion Marica. El a precizat că, în cazul clădirilor integrate în clasa I de risc seismic în urma expertizării, realizarea proiectării lucrărilor de intervenţie se face de către persoanele fizice sau juridice autorizate iar verificarea proiectelor, de către verificatori tehnici atestaţi, în termen de doi ani de la primirea notificării. Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenzi de la 1.000-3.000 lei, constatarea acestor contravenţii şi aplicarea sancţiunilor realizîndu-se de către organele cu atribuţie de control a primăriei. Directorul Direcţiei Tehnic Achiziţii a adăugat că reabilitarea unei clădiri poate să ajungă să coste de trei ori mai mult decît în cazul în care ar fi achiziţionată un imobil similar de pe piaţa imobiliară. “Sînt clădiri vechi care au o anumită arhitectură şi de aceea necesită foarte mulţi bani pentru a fi reconsolidate. Consolidarea unui imobil costă mai mult decît construirea sa de la zero, mai ales în zonele protejate în care trebuie respectate stilurile arhitectonice“, a spus Ion Marica.

O altă problemă care apare în cazul începerii consolidării unei clădiri este mutarea locatarilor în alte imobile pe timpul lucrărilor. “Conform legii, CLM i se interzice închirierea a locuinţelor pentru care s-au depus notificări de retrocedare. De aceea sînt atît de multe clădiri nelocuite, întrucît nu mai avem voie să dăm repartizări aici persoanelor fără locuinţe. 90% dintre locuinţele pe care le avem în administrare fiind revendicate“, a spus Marica.