O mare parte din români consideră că măsurile prioritare pe care UE trebuie să le ia pentru combaterea efectelor crizei ar fi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (32%) şi a marilor companii (24%), iar 28% au menţionat investiţiile în infrastructură, potrivit celui mai recent Eurobarometru. O altă concluzie interesantă a „Eurobarometrului 71”, un sondaj de opinie bianual, care radiografiază opinia publică din ţările UE şi din ţările care urmăresc aderarea la Uniune, lansat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, este legată de optimismul românilor. Deşi, de obicei, românii sînt mai optimişti decît media europenilor, în prezent, aceştia nu se arată în mod semnificativ mai optimişti în comparaţie cu europenii faţă de viitorul UE în general. Astfel, 67% din români se declară a fi „foarte” sau „mai degrabă optimişti”, faţă de 64% media europeană, iar 25% sînt foarte sau mai degrabă pesimişti (faţă de 29%). Cei mai pesimişti europeni sînt portughezii (50%), ungarii (50%), letonii (51%), britanicii (53%) şi grecii (54%), în timp ce în topul optimiştilor se află estonii (78%), olandezii (77%), danezii (77%), slovacii (75%), lituanienii (74%), polonezii (73%) şi irlandezii (73%). Regional, bucureştenii (83%) şi locuitorii din regiunea de Vest (75%) sînt cei mai optimişti în privinţa viitorului UE, în timp ce regiunea Centru - unde şi procentul etnicilor maghiari este mai ridicat - doar puţin peste jumătate (51%) dintre respondenţi s-au declarat optimişti, un procent foarte apropiat de cel înregistrat în Ungaria (50%). Dacă la nivelul UE, 28% din respondenţi cred că viaţa în Uniune, în 2030, va fi mai uşoară, iar 32% cred că va fi mai grea, în România, 37% cred că va fi mai uşoară, iar doar 22% cred că viaţa va fi mai dificilă. În plus, peste 8 români din 10 (81%) îşi doresc să trăiască într-o societate în care să fie posibil să îşi petreacă mai mult timp cu familia, încadrîndu-se astfel în media naţiunilor europene (78%). La nivel european, italienii (61%), portughezii (63%) şi austriecii (65%) îşi doresc într-o măsură mai mică o astfel de societate, în timp ce, la polul opus, se află locuitorii din ţările nordice (danezii - 90%, finlandezii - 93%, suedezii - 92%) şi cele baltice (estonienii - 91%, lituanienii - 90%), precum şi ciprioţii (93%), grecii (92%), maltezii (90%) şi slovenii (90%). Aproape un sfert (24%) dintre români cred că guvernul naţional s-ar putea ocupa cel mai eficient de gestionarea consecinţelor crizei economice, în timp ce 29% cred că UE ar putea face acest lucru, alţi 6%, Statele Unite, 18%, G20 şi 12%, Fondul Monetar Internaţional. Rezultatul este suprinzător în cazul României, întrucît media europenilor care cred că guvernul naţional poate gestiona cel mai bine criza este jumătate (12%) faţă de procentul românilor. Comparînd însă nivelul de încredere generală pe care românii îl au în guvernul naţional (22%), se observă o diferenţă de 10 procente faţă de media încrederii în guvernele naţionale în UE (32%). În schimb, 65% din români - în comparaţie cu doar 45% din restul europenilor - îşi afirmă încrederea generală în UE. Procentul celor care creditează guvernul român cu încredere în a gestiona criza în iunie (24%) este în scădere cu 6 procente faţă de ianuarie 2009 (32%). În schimb, sînt cu 6% mai mulţi cei care apreciază că UE este organizaţia care se poate ocupa eficient de consecinţele crizei, proporţia lor crescînd de la 23% în ianuarie, la 29% în iunie 2009. Trei sferturi dintre români (75%) spun că UE are suficientă putere pentru a-şi apăra interesele în economia globală, media europeană fiind de 66%. Cei mai încrezători sînt danezii (79% sînt total sau parţial de acord), slovacii şi ciprioţii (78%) şi maltezii (77%). Urmează apoi românii (75%), spaniolii (74%), în timp ce austriecii (59%) şi irlandezii (58%) sînt cel mai puţin încrezători în această capacitate a UE. Eurobarometrul 71 a fost realizat, la cererea Comisiei Europene, în iunie 2009, pe un eşantion de 1.012 persoane cu vîrste de 15 ani şi peste şi are o marjă de eroare de +/- 3,1% .