Drama sărmanilor care trăiesc de pe o zi pe alta în zona cunoscută de toţi locuitorii oraşului Cernavodă sub numele de "Columbia" a început în urmă cu două zile, cînd un incendiu devastator a ras de pe faţa Pămîntului 12 barăci. În urma dezastrului au rămas oameni înfometaţi care dorm sub cerul liber, după ce au pierdut bruma de agoniseală şi copii bolnavi din cauza lipsei condiţiilor igienico-sanitare. Cu toate că au primit asigurări din partea autorităţilor locale că li se vor găsi adăposturi temporare, "columbienii" susţin că au fost aruncaţi la gunoi şi au ajuns să trăiască într-un adevărat focar de infecţie. Primarul oraşului Cernavodă, Gheorghe Hînsă, susţine că a făcut eforturi pentru ajutorarea sinistraţilor, însă bagă pumnul în gura presei atunci cînd vine vorba despre adevărata dimensiune a problemelor oamenilor din "Columbia". Oamenii spun că deşi canicula s-a abătut de ceva vreme în Dobrogea, ei nu au primit nici măcar apă din partea edilului oraşului, ci doar promisiuni şi cutii de conserve stricate.

Lumea se schimbă rapid, iar evoluţiile tehnice, economice şi sociale mondiale impun transformări radicale şi la nivelul societăţii româneşti. Cu toate acestea, pe zi ce trece, uităm că România mai are şi o altă faţetă pe care preferăm să o ignorăm sau, şi mai rău, să o ascundem. Există oameni care au ajuns să trăiască în condiţii cu nimic mai prejos decît cele existente în Evul Mediu, ale căror destine sînt legate de gropile de gunoi de la periferiile oraşelor. Consideraţi paria societăţii, mulţi dintre ei s-au aciuat pe unde au apucat, unii în canalizări, alţii în barăci improvizate, şi-au creat un univers paralel, în care viaţa înseamnă o luptă permanentă pentru a avea o pîine pe masă. Pentru cei mai mulţi nu există sărbători sau alte momente de bucurie, îi interesează doar ziua de mîine. Clasica poveste cu săracii societăţii seamănă izbitor cu viaţa oamenilor din colonia ACH din Cernavodă, "Columbia", cum este cunoscută printre locuitorii oraşului. Au trăit pînă în anul 1994 în mai multe case lăsate de izbelişte, de pe vremea lui Ceauşescu. Din diverse motive, fiecare a ajuns fără casă şi a auzit de un loc în care să o ia de la început şi să îşi refacă viaţa. Cum în anul 1994, primarul de atunci al Cernavodei, Traian Birda, le-a pus temporar la dispoziţie spaţiul existent în această zonă, oamenii au început să-şi încropească locuinţe acolo. Şi-au consolidat pereţii de lemn, au pus uşi la intrare şi geamuri. Au fost aduşi pentru două săptămîni şi au rămas 12 ani. Toţi ştiau că, dacă nu aveau acte de proprietate, se puteau trezi oricînd în stradă. Unii au făcut eforturi să intre în legalitate, alţi "columbieni" au încercat să cumpere locuinţele putregăioase, însă au fost refuzaţi de autorităţi. Trăiesc de ani buni în mizerie şi mirosuri îngrozitoare, iar imaginea este cu adevărat dureroasă, dar acest loc reprezintă totul pentru ei.

Sau mai bine spus a reprezentat întrucît a venit data fatidică de 18 august 2006, cînd un incendiu devastator s-a abătut peste colonie. Dintr-o dată, "Columbia" şi-a schimbat înfăţişarea de ghetou în cea de zonă de război. "Cred că era aproape de miezul nopţii cînd am auzit ţipete că a luat foc o casă. După ce am luat copiii din pat, am dat fuga afară pentru a vedea ce se întîmplă. În acel moment, am văzut flăcările care ieşeau din casa lui Cristache Bucureşteanu. Am încercat să mai salvăm ce se mai putea, bunuri, acte de identitate şi haine, însă nu s-a mai putut face nimic. Am rămas doar cu hainele de pe noi", a povestit Luana Marteş, unul dintre "veteranii" coloniei. Zeci de pompieri şi zece autospeciale au intervenit pentru stingerea focului care a pornit, cel mai probabil, de la o defecţiune la o instalaţie electrică. Bunurile şi imobilele au ars rapid, dat fiind faptul că acestea au fost construite din lemn, însă flăcările înalte nu au cruţat nici firele de la stîlpii de înaltă tensiune.

Sinistraţii trăiesc din fierul locuinţelor mistuite de flăcări

Drama lor este greu de descris în cuvinte. Aproape 60 de persoane din 12 familii au rămas pe drumuri după ce locuinţele acestora au fost rase de pe faţa pămîntului de focul devastator. Puţinii "columbieni" găsiţi ieri pe ruinele propriilor locuinţe încercau să îşi revină după tragedia prin care au trecut. Cu mic, cu mare, bătrîni şi copii nevinovaţi care nu înţeleg încă dimensiunile dezastrului, încercau să se adăpostească de soarele arzător. George Călărău, un bărbat de 38 de ani cu 4 copii, îşi aduce acum aminte, în timp ce stă pe o saltea găurită, salvată în ultimul moment de la incendiu, cum a fost la un pas să îşi îndeplinească visul. După ani buni de muncă grea în portul Constanţa, reuşise să pună ceva bani deoparte. Intenţiona să îşi cumpere casa în care locuia. Dar fericirea a durat puţin, căci acum este nevoit să o ia de la început. "Am muncit ca un rob şi am ajuns să fiu doar un cerşetor. Copiii sînt înfometaţi, mama paralizată care a fost la un pas să fie lăsată în casă pe timpul incendiului plînge toată ziua, iar planurile mele de a le oferi un minim de confort s-au dus . Unde să mă duc acum? Am cîteva rude în oraş, dar nimeni nu te ţine mai mult de cîteva zile", a povestit bărbatul. La fel ca el sînt şi alţii. Cei tineri trăiesc din alocaţiile copiilor, în vreme ce puţini sînt cei care primesc ajutorul social de la stat. “Pentru a cumpăra măcar pîinea necesară copiilor am ajuns să căutăm obiecte de fier care pot fi valorificate prin mormanele de scrum", a povestit cu lacrimi în ochi, Mircea Cristiana, o femeie în vîrstă de 66 de ani.

Copiii s-au îmbolnăvit

Rămaşi fără un acoperiş deasupra capului şi neavînd încotro să apuce, oamenii au rămas exact acolo unde au fost scoşi, în faţa platformei pe care odată erau locuinţele lor. După două zile în care fiecare a dormit pe unde a putut, unii prin iarbă, alţii direct pe ciment, oamenii dau semne de oboseală. În prima noapte dormită sub cerul liber, mai mulţi micuţi au început să tuşească puternic, însă lipsa apei şi a unor condiţii igienico-sanitare minime riscă să transforme curînd zona într-un adevărat focar de infecţie. "Cel mai mic copil are cîteva luni, iar cel mai mare, doar 8 ani. Toţi sînt bolnavi din cauza nopţilor dormite pe pămînt. Dacă acum este aşa de greu, ce o să facem peste două săptămîni? Vine frigul, începe şcoala, copiii noştri nu au ce mînca, iar noi sîntem aruncaţi ca nişte animale pe maidan. Aşa nu se mai poate trăi", a spus Ali Kadri, mamă a cinci copii.

Gheorghe Hînsă - "primarul moralist al Cernavodei", nu le-a dat nici apă

Pe lîngă echipa cotidianului "Telegraf" care a mers ieri, în "Columbia", pentru a sta de vorbă cu sinistraţii, numeroşi cernăvodeni s-au solidarizat cu oamenii care stau acum sub cerul liber şi i-au sprijinit cu haine, alimente şi alte obiecte care ar putea să îi ajute să uite de necazul care i-a lovit. Dacă la aflarea veştii privind izbucnirea incendiului, primarul Gheorghe Hînsă a mers la faţa locului şi le-a cerut oamenilor să fie înţelegători, edilul din Cernavodă a ridicat din umeri cînd a venit vorba de adăpostirea sinistraţilor. Supărat nevoie mare de faptul că ziariştii l-au întrebat cum va rezolva problema celor 57 de persoane din colonia "Columbia", primarul Cernavodei a declarat că oricum, locul era o "mizerie" şi că autorităţile vor discuta într-o şedinţă de Consiliu Local posibilitatea ca oamenii să fie strămutaţi. "Ziariştii ar trebui să nu mai bage zînzanie între oameni şi să îi ajute aşa cum am făcut-o noi. De trei zile nu mai dorm, însă am luat alimente din casă şi am dus copiilor sinistraţi. Cred că şi dumneavoastră ar trebui să faceţi la fel. Despre ce s-a întîmplat în veţi primi un comunicat de presă", a declarat Gheorghe Hînsă. Se pare că "omenia" primarului nu a fost prea apreciată, mai ales că oamenii spun că au primit doar conserve stricate, însă nici măcar un strop de apă. "Stăm cu şobolanii şi şerpii, fără apă să ne spălăm copiii. Nimeni nu vrea să ne ajute. Pentru primarul Hînsă am fost buni doar cînd am votat", a completat cu tristeţe în glas unul dintre "columbieni".