Schimbările survenite pe parcursul celor 17 ani de la căderea regimului comunist şi-au pus o amprentă puternică asupra evoluţiei societăţii româneşti, crizele economiei de tranziţie fiind resimţite pe toate planurile, în special cel demografic. Săraci şi nemulţumiţi de nivelul de trai din propria ţară, mulţi tineri au ales să plece peste hotare în căutarea unui trai mai bun, în timp ce întemeierea unei famiili a fost lăsată în plan secund. Pe de altă parte, pe cărările străinătăţii au luat-o şi foarte mulţi părinţi, în vreme ce copiii acestora au fost lăsaţi în grija rudelor. Cu toate că mulţi români plecaţi şi-au reîntregit ulterior familia, ducîndu-şi copiii în statele respective, datele statistice întocmite la nivel judeţean de Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa arată că, la jumătatea acestui an, aproape 900 de minori au fost lăsaţi în ţară de părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Potrivit reprezentanţilor DGASPC, cei 886 de copii provin din 600 de familii din tot judeţul, însă majoritatea au fost lăsaţi în grija rudelor. “Copiii cu părinţi care lucrează în străinătate beneficiază de aceeaşi îngrijire ca şi cei aflaţi în dificultate. Dacă cei mai mulţi nu au avut nevoie de nicio formă de ajutor, un minor a fost lăsat într-un centru de plasament în sistem rezidenţial, iar alţi 20 necesită instituirea unui sistem de protecţie”, a declarat purtătorul de cuvînt al DGASPC Constanţa, Mihaela Ristea.

Potrivit noilor reglementări în domeniu, persoanele care pleacă să lucreze legal peste hotare sînt obligate să adauge în dosarul depus la Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă şi documente de la primăriile în care îşi au domiciliile şi în care se precizează în grija cui au rămas copiii. Totuşi, o situaţie exactă a tuturor copiilor părăsiţi este greu de întocmit, mai ales că mulţi părinţi nu lucrează cu contracte legale de muncă, situaţie în care specialiştii apreciază că numărul minorilor lăsaţi în voia soartei este mult mai mare. “Aceste date strînse cu ajutorul primăriilor constănţene sînt raportate periodic Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, care încearcă astfel să găsească şi mijloacele optime pentru a putea interveni. Pe de altă parte, după ce sînt luaţi în evidenţa noastră, continuăm monitorizarea situaţiei pînă la revenirea în ţară a părinţilor» a mai afirmat Mihaela Ristea.