Peste 6.000 de obiecte din piatră, os, corn, lut, cupru şi ceramică, aparţinînd culturii Gumelniţa, au fost descoperite în satul preistoric de la Pietrele, în Lunca Dunării. Acolo lucrează o echipă internaţională de specialişti, care a prezentat Jurnalul de săpătură 2002 - 2008, marţi seară, la Institutul Cultural Român (ICR). În cadrul programului „Întîlniri şi (re)întîlniri la ICR\", conferinţa de marţi seară, cu titlul „Pietrele vorbesc. O aşezare centrală din mileniul 5 î.Hr. Jurnal de săpătură 2002-2008\", a fost dedicată proiectului iniţiat în 2002 de Institutul Arheologic de la Berlin şi Institutul de Arheologie „Vasile Pîrvan\" din Bucureşti. O echipă de aproximativ 30 de specialişti din diverse domenii, din România, Germania, Olanda, Statele Unite ale Americii, Bulgaria şi Republica Moldova, studiază, de şase ani, satul preistoric de la Măgura Gorgana, din localitatea Pietrele, judeţul Giurgiu, pentru a reconstitui lumea culturii neolitice Gumelniţa, una dintre cele mai strălucite civilizaţii din ultima jumătate a mileniului al V-lea î. Hr. Dintre cercetătorii participanţi la proiect, Alexandru Vulpe, directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pîrvan\", coordonează echipa românească, formată din Meda Toderaş, Daniel Spînu şi Cristina George, restauratoarea obiectelor descoperite. Ceilalţi cercetători au fost aduşi de la Institutul Arheologic de la Berlin, echipa fiind coordonată de Svend Hansen, directorul Departamentului Eurasia din cadrul institutului german.

Alexandu Vulpe a prezentat o serie de informaţii despre satul preistoric studiat la Pietrele - o aşezare de tip tell, cu case despărţite de uliţe înguste, de pînă la un metru şi jumătate lăţime, cu unele locuinţe construite la înălţime, care reprezentau centrul vieţii acelei comunităţi, fiind, probabil, folosite ca spaţii de depozitare. Casele din acest sat au ars, iar pereţii lor s-au prăbuşit, îngropînd obiectele care se aflau înăuntrul lor. Cele mai importante descoperiri făcute în acest sat preistoric, avînd între 20 şi 30 de case, nu sînt obiectele în sine, ci faptul că au fost determinate strategii economice şi de organizare socială ale comunităţii care a trăit acolo, în perioada aproximativă 4400 - 4200 î.Hr. Pînă în prezent, au fost cercetate patru dintre case, din zone diferite ale tell-ului, după cum a precizat Meda Toderaş, iar în acestea, dar şi pe uliţe, au fost găsite circa 5.300 de artefacte din piatră, os, corn, lut, cupru şi Spondylus - un melc din Marea Mediterană. Printre obiectele descoperite se numără topoare, vîrfuri de săgeţi, unelte de ascuţit sau lustruit, ace de pescuit, statuete, figurine, cărora li se adaugă aproape 800 de vase de ceramică şi peste 300.000 de cioburi. Obiectele din ceramică descoperite cîntăresc circa opt tone, după cum a precizat Hansen. În plus, vasele sunt lustruite şi decorate cu desene geometrice sau care imită valurile, realizate cu grafit. Printre obiectele descoperite se numără, de asemenea, mai multe greutăţi de ţesut din piatră, aşezate în şiruri paralele. Acestea au dus la identificarea existenţei războiului de ţesut în comunitate, ceea ce ar putea constitui cea mai veche dovadă a existenţei acestei unelte în preistorie. După cum a arătat Meda Toderaş, cuprul, care se regăseşte în compoziţia mai multor obiecte, provine din mine de pe actualul teritoriu al Bulgariei şi Serbiei. Totodată, pe tell-ul de la Pietrele nu au fost descoperite unelte care să demonstreze că populaţia folosea tehnici de prelucrare a metalului sau că lucra vasele de ceramică la nivelul gospodăriei. De asemenea, obiectele din Spondylus arată că existau schimburi cu zona Mării Mediterane.

Vetrele, rîşniţele, armele şi alte unelte descoperite vorbesc despre activităţile comunităţii - vînătoarea, pescuitul, agricultura sau ţesutul şi alte activităţi domestice. Totodată, existenţa unor obiecte din cupru, Spondylus şi aur arată că existau familii dominante, care îşi afişau prin aceste artefacte prestigiul, comunitatea fiind structurată ierarhic. Descoperirile au inclus şi oase umane, într-o casă fiind identificaţi nouă oameni - un bărbat în vîrstă de aproximativ 50 de ani, o femeie matură, tineri şi copii.

Cercetările de la Pietrele, programate iniţial pentru 10 ani, se vor prelungi cu un an, pînă în 2013. Proiectul celor două institute de arheologie, român şi german, este finaţat de Deutsche Forschungsgemeinschaft (Fundaţia Germană de Cercetare) şi, parţial, de Ministerul Culturii şi Cultelor.

Toate obiectele descoperite vor rămîne în patrimoniul Institutului de Arheologie „Vasile Pîrvan\" din Bucureşti.