Românii cred că Guvernul lor acordă prea puţină atenţie situaţiei lor economice, nu sînt foarte convinşi că oamenii trăiesc mai bine într-o economie de piaţă, sînt favorabili UE, cooperării energetice cu Rusia şi dornici să fie retrase trupele din Afganistan, potrivit rezultatelor sondajului GMF. Studiul Transatlantic Trends a fost prezentat, ieri, la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), de Alina Inayeh, director al Black Sea Trust for Regional Cooperation din cadrul GMF, aceasta punînd accent pe rezultatele din România. Astfel, potrivit datelor prezentate, românii susţin, într-o proporţie covîrşitoare, retragerea trupelor din Afganistan. De asemenea, sondajul a arătat că toate ţările consideră că axarea pe reconstrucţia economică în Afganistan ar fi de preferat faţă de suplimentarea trupelor din această ţară. În ceea ce priveşte posibilele strategii faţă de Iran, sondajul a arătat că cetăţenii americani nu exclud posibilitatea utilizării forţei în timp ce respondenţii români s-au pronunţat pentru creşterea presiunii diplomatice fără folosirea forţei, poziţia lor fiind similară cu a celorlalţi europeni. „Rezultatele sondajului din acest an arată o oarecare diviziune pe continentul european între vest-europeni şi central şi est-europeni. Nu este nimic grav şi nici surprinzător. În ceea ce priveşte aprobarea politicilor preşedintelui SUA, dacă sub preşedintele Bush central şi est-europenii susţineau politicile acestuia mult mai mult decît cei din vestul Europei, în acest moment lucrurile s-au inversat. Vest-europenii sprijină politicile preşedintelui Obama mult mai mult decît o fac central şi est-europenii, unde entuziasmul faţă de venirea preşedintelui Obama nu este la fel de mare ca cel al vest-europenilor”, a explicat Inayeh.

Extinderea NATO versus resurse energetice din Rusia?

La întrebarea referitoare la oportunitatea abandonării politicilor la care Rusia se opune, cum ar fi extinderea NATO, în schimbul asigurării de către Rusia a resurselor energetice, 41% dintre vest-europeni s-au declarat de acord cu abandonarea extinderii NATO în acest context, în timp ce în Europa Centrală şi de Est rezultatul a fost de 28,5%. “La întrebarea “Oamenii trăiesc mai bine într-o economie de piaţă?”, România, cu 18%, este a treia dinspre coadă. Românii numai în proporţie de 18% cred că se poate trăi mai bine într-o economie de piaţă”, a explicat Inayeh, adăugînd că americanii sînt cei care în cea mai mare măsură cred că se trăieşte mai bine în economia de piaţă. De asemenea, potrivit rezultatelor studiului GMF, 55% dintre americani au apreciat că Guvernul lor cheltuie prea mult pentru relansarea economică în timp ce în România doar 12% au spus că se cheltuie prea mult în acest scop. Potrivit studiului citat, 71% dintre români consideră că situaţia financiară a familiilor lor este afectată de criză, în timp ce în Olanda sub 20% din populaţie consideră că situaţia financiară a familiilor lor este afectată de criză. Românii au dat cele mai multe răspunsuri pozitive la întrebarea “Guvernul acordă prea puţină atenţie problemelor noastre economice?”. Astfel, 61% dintre români consideră că Guvernul acordă prea puţină atenţie problemelor economice ale cetăţenilor, în timp ce la polul opus se află americanii (10%). Circa 50% dintre români se declară preocupaţi de schimbările climatice, 71% dintre ei considerînd că acţiunile individuale sînt cele care contează în combaterea schimbărilor climatice.

Sentimentele europenilor faţă de SUA sînt într-o oarecare răceală

“La întrebarea “Cine să fie lider în problematica internaţională? SUA sau UE?”, toţi europenii membri ai UE doresc ca UE să fie cea care să preia leadership-ul, în timp ce americanii optează pentru SUA”, a spus Inayeh. De altfel, sondajul arată că “sentimentele europenilor faţă de UE nu diferă cu mult faţă de anii trecuţi în schimb sentimentele lor faţă de SUA sînt într-o oarecare răceală”, potrivit lui Inayeh. “Cea mai defavorabilă opinie faţă de UE o au turcii. Românii se situează la 84%, într-o uşoară creştere faţă de anii anterior, dar portughezii sînt cei care privesc UE cel mai favorabil”, a mai explicat Inayeh. Pe de altă parte, românii sînt lideri în ceea ce priveşte dorinţa unui parteneriat UE-SUA. Studiul a arătat că în Europa continuă să scadă sprijinul pentru aderarea Turciei la UE, de la 30% în 2004 la 19% în prezent. “După turci, românii sînt cei care sprijină cel mai puternic integrarea europeană a Turciei”, a spus ea. La întrebarea “În ce măsură Rusia este un factor de îngrijorare şi care sunt motivele acestei îngrijorări?”, răspunsurile românilor au arătat că cea mai mare îngrijorarea a lor este legată de rolul de furnizor de resurse energetice al Rusiei, în timp ce slăbirea democraţiei din Rusia îi îngrijorează cel mai puţin. Totodată, românii sînt poporul care doresc cel mai mult creşterea cooperării în domeniul energetic cu Rusia. De asemenea, românii şi bulgarii sînt cei care doresc în cea mai mică măsură să fie aplicate presiuni diplomatice asupra Rusiei. Referindu-se la rezultatele studiului Transatlantic Trends, secretarul de stat în MAE pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a spus că acestea confirmă “orientările principale pe care politica externă ale României le are în mod constant şi care se reflectă în programul de guvernare actual, dar şi în programele de guvernare anterioare”. “Este extrem de important ca opinia publică să fie avizată. Nu este vina opiniei publice că nu este informată. Aceasta este responsabilitatea noastră. Dar este extrem de important ca împreună să continuăm acest exerciţiu. O opinie publică neinformată sau neavizată poate să fie o opinie publică uşor de manipulat cu efecte directe şi evidente inclusiv asupra deciziei de politică externă”, a explicat Aurescu.