Cei mai mulţi dintre români consideră că sunt superiori cultural altor naţii, nu ar accepta ca un musulman sau un evreu să facă parte din familie şi cred că a fi creştin este o componentă importantă a identităţii naţionale, potrivit unui studiu realizat de Pew Research Center. Pe de altă parte, avem un abandon şcolar până la clasa a XII-a de 25%, iar 40% din elevii de clasa a opta nu pot citi şi înţelege un text.

Potrivit acestui studiu, europenii din est şi cei din vest percep în mod diferit importanţa religiei, a minorităţilor şi a chestiunilor sociale cheie, în Europa Centrală şi Estică, oamenii acceptând mai puţin comunitatea musulmană şi evreiască, mariajul între persoane de acelaşi sex şi avortul legal.

Studiul a fost realizat de Pew Research Center, în perioada 2015 - 2017, în rândul a aproximativ 56.000 de persoane adulte cu vârsta de peste 18 ani, din 34 de ţări din Europa de Vest, Centrală şi de Est.

Potrivit acestui studiu, 66% dintre români cred că sunt superiori cultural altor naţii, ceea ce plasează ţara noastră pe locul al treilea într-un top realizat pe baza răspunsurilor primite pentru afirmaţia "Poporul nostru nu este perfect, dar cultura noastră este superioară altora". Topul este condus de Grecia (89%), iar podiumul este completat de Bulgaria (69%).

În ceea ce priveşte nivelul de toleranţă, doar 29% dintre români ar accepta ca din familia lor sau din rândul vecinilor să facă parte un musulman sau un evreu, ceea ce plasează ţara noastră pe primul loc în acest clasament, în care pe poziţia secundă se află bulgarii, cu 32%.

De asemenea, 74% dintre români resping ideea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, mai "înverşunaţi" fiind doar bulgarii, cu 79%.

Şi tot 74% dintre români consideră religia ca parte din identitatea naţională - "a fi creştin este egal cu a fi cu adevărat român" -, fiind urmaţi de bulgari, cu 66%.

Potrivit studiului Pew Research, 98% dintre adulţii din România se consideră a fi creştini. Totodată, 46% dintre români consideră că guvernul ar trebui să promoveze valorile şi credinţele religioase.

La nivel general, studiul Pew Research Center demonstrează că, în unele cazuri, diferenţele continentale privind atitudinile şi valorile pot fi extreme. De exemplu, în toate ţările din Europa centrală şi estică, mai puţin de jumătate dintre adulţi spun că sunt gata să primească în familie un musulman, în timp ce procentul acestora în Europa de vest este de peste 50%, iar o atitudine similară este întâlnită şi în ceea ce priveşte evreii.

Atitudinile privind minorităţile religioase sunt similare celor care privesc ideea de identitate naţională. Pe când se aflau în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, numeroase ţări din Europa centrală şi orientală nu includeau religia în sfera publică. În prezent, însă, pentru majoritatea persoanelor care locuiesc în fostul bloc estic, a fi creştin - catolic sau ortodox - constituie o componentă importantă a identităţii naţionale.

În Europa de vest, din contră, oamenii, în majoritate, nu au sentimentul că religia este un element major al identităţii naţionale. În Franţa şi Regatul Unit al Marii Britanii, de exemplu, cei mai mulţi dintre oameni spun că nu este important să fii creştin pentru a fi cu adevărat francez, respectiv britanic.

Cehia, deşi a făcut parte din blocul comunist, rămâne o ţară laică, la fel şi Estonia şi Letonia.

Diferenţele Est-Vest se menţin şi în ceea ce priveşte un alt aspect al naţionalismului - şovinismul cultural. La enunţul "Poporul nostru nu este perfect, dar cultura noastră este superioară altora", cetăţenii din Europa centrală şi de est au înclinat spre răspunsul afirmativ. Cele opt ţări din est unde se înregistrează această atitudine a superiorităţii culturale sunt Grecia, Georgia, Armenia, Bulgaria, Rusia, Bosnia, România şi Serbia.

Astfel, în Est se înregistrează un nivel ridicat al naţionalismului religios, în timp ce în Vest există o mai mare deschidere pentru multiculturalism.

În ceea ce priveşte mariajul între persoane de acelaşi sex, în Vest, majoritatea este în favoarea acestuia şi aproape toate ţările au legalizat practica, în timp ce în Europa centrală şi estică, majoritatea din aproape toate ţările participante la studiu se opune legalizării căsătoriei persoanelor de acelaşi sex. Niciuna dintre ţările din Europa centrală şi estică nu autorizează acest tip de căsătorie.

Deşi avortul este, în general, legal în Europa, opiniile diferă de la o regiune la alta. În toate ţările din Europa de vest, inclusiv cele profund catolice, ca Irlanda, Italia şi Portugalia, şase adulţi din 10 s-au declarat în favoarea avortului legal.

În Est, există contraste în ceea ce priveşte această chestiune, unele ţări, precum Cehia, Estonia, Bulgaria, acceptând majoritar avortul legal, în altele, precum în Polonia, Rusia şi Ucraina, majoritatea respondenţilor fiind de părere că avortul ar trebui să fie considerat majoritar sau total ilegal.

Rezultatele studiului arată că diviziunile regionale vor persista, în majoritatea ţărilor din Europa centrală şi estică tinerii adulţi fiind mai puţin tentaţi decât cei din Vest să demonstreze o deschidere în ceea ce priveşte chestiunile legate de mariajul între persoane de acelaşi sex ori acceptarea în familie a unui membru musulman sau evreu.