CEREMONII ÎN PARALEL O dată pe an ne aducem aminte de ravagiile provocate de bomba nucleară şi cam atât! Arsenalul mondial rămâne constant, iar ambiţiile nucleare fie în scop militar, fie în scop civil nu se atenuează. În fiecare an din 1945 încoace, pe 6 august, zeci de mii de persoane se adună la Hiroshima pentru a comemora lansarea primei bombe atomice din istorie, care a devastat acest oraş din vestul Japoniei. Anul acesta, câţiva supravieţuitori, rude ale victimelor, oficiali guvernamentali, precum şi delegaţii străine au păstrat un minut de reculegere la ora 8.15 (23.15 GMT), când un clopot a semnalat ora precisă la care bombardierul „Enola Gay“ şi-a largat bomba, transformând oraşul într-un infern nuclear. 140.000 de persoane şi-au găsit moartea în urma expunerii la radiaţii, între momentul bombardamentului şi luna decembrie a acelui an. Bombardamentul de la Hiroshima a fost urmat de cel de la Nagasaki, pe 9 august, care a făcut peste 70.000 de morţi. Aceste atacuri au grăbit capitularea Japoniei şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 15 august 1945.

„Oferim din adâncul inimii consolare şi sprijin sufletelor victimelor, afirmând că vom face tot ce ne stă în putere pentru a elimina acest rău absolut care îl constituie armele nucleare şi pentru a construi o lume paşnică”, a declarat ieri primarul Hiroshimei, Kazumi Matsui. Dar cuvintele sale par doar vorbe goale, pentru că această ceremonie a coincis cu o alta, la Yokohama, pentru lansarea unui portelicopter, cea mai mare navă de război construită de Japonia de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Lansarea acestei nave lungi de 248 metri, care poate ambarca nouă elicoptere, intervine în contextul tensiunilor de mai multe luni cu China şi, în mai mică măsură, cu Coreea de Sud, din cauza unor diferende teritoriale. Imediat după victoria Partidului Liberal-Democrat, de dreapta, în alegerile legislative din decembrie 2012, noul premier Shinzo Abe a indicat clar că nu va ezita să utilizeze forţa în cazul unei debarcări chineze în Senkaku, un arhipelag de insuliţe nelocuite, situat la 200 kilometri la nord-est de coastele Taiwanului, pe care oficialii de la Beijing îl revendică sub denumirea Diaoyu. În ianuarie, Guvernul Abe a aprobat un buget militar de 38,7 miliarde de euro pentru 2013-1014, în creştere pentru prima oară în ultimii 11 ani. În paralel, oficialii de la Tokyo şi-au anunţat intenţia de a constitui o forţă specială de 600 de oameni şi 12 nave pentru a supraveghea şi proteja arhipelagul Senkaku.

PERICOL IGNORAT Nu numai această ceremonie militaristă nemulţumeşte opinia publică niponă. Indicele de radioactivitate detectată în apele subterane ale centralei de la Fukushima a crescut de 47 de ori în ultimele cinci zile, potrivit mostrelor extrase din unul dintre puţurile situate între reactoare şi mare. În ciuda acestei evidenţe, Guvernul Abe este pe cale, totuşi, să dea undă verde repornirii reactoarelor nucleare din centralele considerate sigure. Datele culese recent de operatorul care administrează centrala de la Fukushima, Tokyo Electric Power (TEPCO), relevă substanţe la un nivel de 56.000 becquereli la litru de apă subterană analizată, provenită din zonele adiacente şi care se contaminează după ce pătrunde în subteranul reactoarelor atomice avariate de accident. Pe 23 iulie, operatorul a recunoscut pentru prima oară de la decretarea crizei nucleare, în martie 2011, scurgerea în mare a acestei ape subterane.