„70 ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial (1941-2011)”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Simpozion ştiinţific naţional la Muzeul Marinei

„70 ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial (1941-2011)”

Cultură 21 Mai 2011 / 00:00 598 accesări

Cu prilejul împlinirii, în acest an, a şapte decenii de la intrarea României în cea de-a doua conflagraţie mondială, Muzeul Marinei Române a organizat, vineri, un Simpozion Ştiinţific Naţional intitulat „70 ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial (1941-2011)”. La 22 iunie 1941, odată cu declanşarea operaţiunii „Barbarossa”, controversatul dictator Ion Antonescu a dispus intrarea României în războiul împotriva Uniunii Sovietice, pentru eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, teritorii care, în vara anului 1940, fuseseră ocupate de către ruşi. Istoriografia de specialitate ce a marcat viziunea participării României în războiul de eliberare anti-sovietic este îmbogăţită în continuare de istoricii constănţeni cu noi studii şi apariţii editoriale.

La simpozion au participat profesori, cercetători, ofiţeri activi şi în rezervă din cadrul instituţiei gazdă, de la universităţile „Ovidius” şi „Andrei Şaguna” din Constanţa, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale şi Asociaţia „Cultul Eroilor”. Manifestarea a fost onorată de reputatul istoric Gheorghe Buzatu, de la Centrul de Istorie şi Civilizaţie al filialei Iaşi a Academiei Române. Dintre cercetătorii şi titlurile care au punctat programul manifestării amintim: gral. (r) prof. univ. dr. Nicolae Ciobanu, mr. lect. univ. dr. Mihai Şerban - „Situaţia Armatei române la intrarea în vâltoarea celui de-al doilea Război Mondial”, col. Costică Cojoc - „Misiunile şi acţiunile desfăşurate de Jandarmerie alături de Armata Română pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei (1941)”, col. (r) prof. univ. dr. Ion Dragoman, col. (r) dr. Ilie Schipor - „Regimul juridic al prizonierilor români în U.R.S.S.”, cdor. (r) lect. univ. dr. Ioan Damaschin - „Submarine sovietice scufundate în barajele de mine instalate la litoralul vestic al Mării Negre în cel de-al doilea Război Mondial”, dr. Florin Stan şi drd. Andrei Vochiţu - „Consideraţii privind unităţile Armatei Sovietice pe Frontul de Est (1941-1943)”. Alte intervenţii au mai avut: lt. col. (r) drd. Marin Voicu - „Evoluţia stării de spirit a armatei române în campania anului 1942, până la porţile Stalingradului”, dr. Constantin Cheramidoglu - „Activitatea minorităţii ucrainene din România în timpul războiului antisovietic”, conf. univ. dr. Stoica Lascu - „Aromânii în geopolitica celui de-al Doilea Război Mondial - între iluziile unor lideri şi pragmatismul statal. Preliminarii - în lumina unor documente” şi dr. Andreea Atanasiu-Croitoru - „Divizia de Mare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.

Amfitrionul evenimentului, căpitan-comandor dr. Olimpiu Manuel Glodarenco, a anunţat că, pe 22 iunie, la Editura Muzeului Marinei, va vedea lumina tiparului volumul „România în focul războiului (1941-1945)”. Prezent printre gazdele simpozionului, editorul acestui volum, dr. Florin Stan, a declarat: ,,Arc peste timp, un asemenea reper - participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial -, a cărei justă decriptare oferă una din cheile înţelegerii istoriei contemporane a românilor, beneficiază de receptări, discursuri şi polemici variate. Într-un loc, mareşalul Antonescu, ca cel care a reprezentat puterea politică în acei ani, este gratificat cu titlul de „erou naţional”, de „martir al cauzei româneşti”, demn de prezenţa în galeria panteonului naţional. În alt loc, aceeaşi personalitate suferă avataruri aproape nebănuite, fiind, rând pe rând, „criminal de război”, „tiran” şi „dictator” care a patronat antisemitismul epocii şi Holocaustul din România. Ca cercetători oneşti, considerăm că nu ne putem plasa defel pe poziţii militante. Trebuie să fim numai partizanii adevărului, ai acurateţii expunerii în baza cunoaşterii documentelor oficiale esenţiale, actelor autorităţilor, fie centrale sau nu, publice sau secrete şi a mărturiilor de epocă”.



12