Informaţiile medicale ce abundă pe internet, dar şi cele care sunt obţinute „prin târg” nu fac altceva decât să-i ţină pe mulţi departe de doctori, dar şi foarte aproape de... pericole. Specialiştii spun că mulţi îşi iau cât se poate de în serios rolul de... doctori, aşa că-şi administrează singuri unele tratamente, nu orice fel de vitamine sau calmante, ci chiar şi antibiotice. Un studiu realizat recent la nivel european arată că aproape 70% dintre români iau antibiotice greşit. Conform documentului, unul din trei români are germeni care nu pot fi combătuţi cu antibiotice. Nu în ultimul rând, studiul arată că românii ocupă şi locul doi la autoadministrarea de antibiotice şi primul când vine vorba de păstrarea rezervelor de medicamente în locuinţe, multe dintre pastile nefiind păstrate în condiţiile care sunt menţionate pe prospect. Faptul că la orice „roşu în gât” sau la orice durere în gât românii aleg, din proprie iniţiativă, un anume antibiotic nu face altceva decât să ducă la o rezistenţă mai mare a infecţiilor la tratament. Trebuie precizat că şi flora intestinală are de suferit din această cauză.

PĂRINŢII, MEDICI FĂRĂ DIPLOME Nu cu mult timp în urmă, un alt studiu prezentat de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Ministerul Sănătăţii (MS) arăta că aproximativ 60% dintre părinţi dau medicamente copiilor pentru tuse, febră, nas înfundat, dureri de gât sau de cap fără a merge la un consult medical, riscând astfel agravarea bolii şi intoxicarea celor mici. Aceeaşi cercetare arăta că 35% dintre copii au luat antibiotice fără să fi fost consultaţi de către un medic. Studiul indica şi unele cazuri în care părinţii au administrat copiilor medicamente pe baza informaţiilor de pe internet, de la prieteni sau de la farmacişti. Deşi sunt conştienţi în privinţa riscurilor generale ale automedicaţiei, românii nu au o părere clar conturată când vine vorba despre efecte adverse punctuale, cel mai des menţionat aspect fiind legat de creşterea toxicităţii ficatului. Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel a subliniat, la mediatizarea studiului prezentat de ARPIM şi MS, că 60 de procente dintre patologiile copilului mic sunt reprezentate de patologia infecţioasă, iar din aceasta, o cotă de 60-70% are etiologie de origine virală, care, spre deosebire de cea bacteriană, nu este sensibilă la antibiotice. Astfel că profesorul a recomandat părinţilor să administreze copiilor doar medicaţia prescrisă de medic, iar medicamentele care nu au fost consumate să fie aruncate. Precizăm că, încă din 2008, la fiecare 18 noiembrie se celebrează Ziua Europeană de Informare despre Antibiotice (ZEIA). Ea reprezintă, pentru întreaga Europă, oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme serioase a sănătăţii publice: rezistenţa la antibiotice (RA). Anul trecut, tema ZEIA 2011 a fost „Antibioticele - antimicrobiene puternice, dar vulnerabile”, iar scopul stabilit a fost de încurajare a prescrierii raţionale a antibioticelor, astfel încât acestea să rămână un instrument sigur şi eficient şi în viitor. „Rezistenţa la antibiotice apare atunci când microorganisme precum bacteriile şi unele ciuperci sensibile la antibiotice nu mai reacţionează la acestea din cauza adaptării naturale a microbilor sau a uzului impropriu al medicamentelor (doze improprii sau tratamente incomplete)”, explicau medicii Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa, într-un comunicat.

ULTIMUL EUROBAROMETRU În lumina ultimului Eurobarometru tematic (2010), românii sunt printre europenii cei mai puţin informaţi privind ineficienţa antibioticelor împotriva viruşilor şi obţin cel mai uşor astfel de medicamente fără să treacă pe la medic - factori care generează consum abuziv de antibiotice. În opinia specialiştilor, principalele cauze pentru creşterea rezistenţei la antibiotice la noi sunt prescrierea antibioticelor pentru infecţii fără a practica antibiograma, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor.