Doar 6% dintre români cred că ursul brun reprezintă o ameninţare, în timp ce 78% vor protejarea speciei şi nu sunt de acord cu practicarea vânătorii de urşi, un sfert dintre aceştia considerând că în România sunt mai mult de 1.000 de exemplare, potrivit unui studiu al WWF-România.

Românii sunt tot mai îngrijoraţi de starea mediului înconjurător şi arată un interes din ce în ce mai mare faţă de organizaţiile de mediu, arată un studiu realizat de WWF-România în parteneriat cu Ipsos Research, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de organizaţia de mediu. Doar un sfert dintre respondenţi cred că România are mai mult de 1.000 de urşi, ceea ce indică faptul că informaţiile publice despre specia considerată de specialişti \"Regele Carpaţilor\" sunt limitate, arată WWF România, care reaminteşte că numărul exact al exemplarelor de urs brun de pe teritoriul ţării este necunoscut, dar că cifrele oficiale indică o scădere cu o treime în ultimii 20 de ani. Poluarea şi defrişarea pădurilor sunt, în continuare, principalele probleme de mediu resimţite la nivelul populaţiei: 61% dintre persoanele intervievate s-au declarat deranjate de poluare, iar 26% dintre acestea consideră defrişările drept principala cauză a inundaţiilor. Inundaţiile sunt, de altfel, pe locul cnci în lista celor mai grave probleme de mediu identificate. Şase din zece români condamnă poluarea aerului, a solului, a pădurilor şi a apei şi consideră poluarea industrială, chimică şi a noxelor drept principalele surse ale poluării, în general. Dintre problemele cu care se confruntă râurile din România, poluarea industrială este cea mai îngrijorătoare pentru 86% dintre respondenţi. Mizeria, gunoaiele, deşeurile, în general sunt, de asemenea, probleme care îi afectează pe o mare parte dintre respondenţi. Totodată, aceştia consideră ca fiind probleme de mediu şi ignoranţa sau indiferenţa autorităţilor şi a oamenilor, deopotrivă, dar şi lipsa educaţiei. În ceea ce priveşte implicarea în problemele de mediu, studiul a indicat că 13% dintre respondenţi au făcut donaţii pentru protecţia mediului şi a animalelor, procentaj aproape dublu faţă de cel indicat de studii anterioare efectuate de WWF, în 2010 şi 2011. Trei din zece respondenţi au declarat că au făcut donaţii în trecut, suma medie donată fiind de 50,8 lei. Preferate sunt donaţiile pentru ajutorarea copiilor (68%), a persoanelor cu probleme grave de sănătate (57%) şi a bătrânilor (32%).

Cea mai mare mişcare globală de mediu din istorie, Ora Pământului (Earth Hour), a crescut în amploare şi în România, şase din zece respondenţi spunând că au auzit de eveniment şi patru din zece că au participat la ediţiile trecute.

Studiul dat publicităţii joi mai arată că peste 50% dintre persoanele intervievate cunosc cel puţin o organizaţie de mediu care activează în România. \"Chiar dacă ne aşteptam ca interesul românilor faţă de problemele de mediu şi faţă de munca noastră, a organizaţiilor neguvernamentale, să crească, unele cifre ne surprind şi pe noi. În ciuda lobby-ului intens împotriva ursului brun şi a promovării vânătorii pe principalele canalele media din România, cetăţenii cred că ursul este o comoară şi se opun puternic vânătorii, arătând că această specie are o imagine bine definită prin tradiţii şi poveşti în conştiinta colectivă\", a declarat Magor Csibi, director WWF-România. Totodată, WWF aminteşte că, în toamna anului 2012, câteva cazuri de atac ale ursului brun asupra oamenilor au fost reflectate în mass-media timp de câteva săptămâni. Organizaţia a atras atunci atenţia asupra faptului că România nu îşi gestionează în mod responsabil populaţia de urşi bruni şi că se cunosc prea puţine aspecte despre specie, ceea ce creşte riscul confruntării cu situaţii de conflict om-urs. Considerând cercetarea ştiinţifică un prim pas în protejarea speciei, dar şi a comunităţilor locale din preajma pădurilor frecventate de urşi, WWF a demarat un proiect de monitorizare a urşilor bruni din Maramureş şi Ucraina, pentru identificarea traseelor de migraţie şi a altor aspecte importante pentru crearea unor soluţii viabile de conservare a speciei. Proiectul se intitulează \"Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii din România şi Ucraina\".

WWF-România organizează Ora Pământului din anul 2009, când două milioane de români au stins lumina timp de o oră, conform datelor furnizate la cea vreme de Dispeceratul Energetic Naţional. În 2011, WWF a lansat Competiţia pentru Capitala Earth Hour în România, o întrecere între oraşe menită să încurajeze administraţiile locale să implementeze politici de mediu din ce în ce mai ambiţioase. Competiţia va fi reluată în acest an, detaliile urmând a fi comunicate de către WWF-România, în cel mai scurt timp. Anul acesta, Ora Pământului va fi sărbătorită pe 23 martie, la 20.30, ora locală. Studiul realizat de Ipsos este reprezentativ la nivel urban naţional şi a implicat 891 de respondenţi, bărbaţi şi femei, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani. Eroarea maximă de eşantionare este de +/-3,3% pentru un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat în noiembrie 2012. WWF-România realizează pentru a treia oară acest tip de cercetare, iniţiată în anul 2009.