Condiţiile de lucru precare din Sănătate se răsfrâng nu doar asupra pacienţilor, ci şi asupra personalului medical. Se cunoaşte prea puţin faptul că îngrijitoarele, infirmierele, asistenţii medicali şi doctorii lucrează, zi de zi, cu “sufletul la gură”, cu teama să nu care cumva să se aleagă cu vreo boală transmisibilă, incurabilă. Şi toate astea pentru că în puţine spitale din România există echipamentele de protecţie necesare cadrelor medicale. “Nu sunt bani pentru medicamente. Ne cumpărăm singuri, în unele cazuri, ce ne trebuie, nu vrem să ne expunem chiar aşa riscurilor de îmbolnăviri. Am avut pacienţi cu SIDA, cu hepatite B şi C”, spune un medic din Constanţa, care a preferat să-şi păstreze anonimatul. Sunt cazuri şi cazuri. “Suntem expuşi riscurilor în orice moment, pentru că s-a dovedit că avem de-a face şi cu pacienţi care ascund unele boli. Am aflat în sala de operaţie că respectivul pacient avea SIDA”, povesteşte un alt medic chirurg. Nu doar ei sunt expuşi riscurilor. Personalul care lucrează în spitalele de pneumoftiziologie este expus de asemenea bolilor, în lipsa echipamentelor speciale de protecţie. “Am avut tuberculoză. Depistată la timp, a fost tratată fără probleme”, ne spune un medic care profesează în sistemul de pneumoftiziologie din Constanţa. O infirmieră a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa ne-a povestit, nu demult, cum a aflat că este purtătoarea virusului hepatic C, la finalul carierei. „Medicul mi-a spus că am dus boala mult timp pe picioare. Mai mult ca sigur m-am îmbolnăvit aici, în spital. Recunosc că nu mereu am purtat mănuşile de protecţie, pentru a face economie. Am avut perioade când purtam o singură mănuşă, în mâna pe care o foloseam mai des, atunci când nu aveam bani să-mi cumpăr eu mănuşile. Atunci când erau, unele erau prea subţiri şi se rupeau repede”, spune femeia. Un studiu realizat de către Federaţia Solidaritatea Sanitară din România arată că 80% dintre cadrele medicale se tem de SIDA, TBC şi hepatită. Medicii, în proporţie de 77%, susţin că muncesc în condiţii periculoase. Printre cauzele enumerate de aceştia se numără absenţa echipamentului individual de muncă şi a celui de protecţie, aşa cum am văzut. Aproape jumătate dintre cei intervievaţi spun că sunt nevoiţi să îşi cumpere echipamentul, iar peste 80% susţin că principalele boli de care se simt ameninţaţi sunt: hepatita, TBC şi SIDA.

SUPRASOLICITAŢI. În ciuda acestor riscuri, angajaţii din spitale spun că treburile a zece persoane sunt făcute acum de cinci oameni. 70% din personalul medical se plânge de o lipsă mare de medici şi asistente în spitalele din întreaga ţară, potrivit studiului. Jumătate dintre ei pun situaţia, din nou, pe seama subfinanţării unităţilor medicale. Pe de altă parte, 13% dintre respondenţi cred că oamenii sunt tentaţi să plece în locuri unde sunt mai bine plătiţi. Deficitul de personal apare pe fondul plecării medicilor români în străinătate, dublat de blocarea posturilor vacante. Pe de altă parte, medicii au declarat că apar şi conflicte cu pacienţii, din cauza lipsurilor materiale. În ceea ce priveşte motivaţia la locul de muncă, peste 30% vorbesc despre realizarea profesională, 24% de siguranţa locului de muncă, 9,6% de venitul decent, iar 4,4% se mulţumesc cu poziţia socială.