Cu fiecare zi care trece, codul galben al pauperizării românului se transformă în cod portocaliu. Oamenii de rând au trecut de la dezgust la furia surdă alimentată de noianul neajunsurilor. Deciziile majore luate de Guvernul Boc al n-şpelea sunt garnisite cu glazura unor cerinţe europene. În criză de încredere şi de credibilitate, Traian Băsescu invocă autoritatea FMI, în plan economic, şi a Comisiei Europene, în plan juridic, pentru a-şi impune, de fapt, propriile ambiţii şi viziuni. În această situaţie, studiul Eurobarometru 74, realizat pentru România în perioada 11 noiembrie - 1 decembrie 2010, nu ne mai oferă nicio surpriză. Sondajul a scos în evidenţă ceea ce se ştia demult: 80% din români cred că Guvernul a acţionat ineficient împotriva crizei, în timp ce 63% consideră că în UE s-a acţionat eficient. Potrivit raportului, tendinţa la nivelul Uniunii Europene este de a evalua acţiunea guvernelor naţionale mai degrabă ca ineficientă. În schimb, diferenţe majore de opinie între români şi cetăţenii din celelalte state UE se regăsesc în ceea ce priveşte Fondul Monetar Internaţional (FMI). Astfel, potrivit studiului, la nivelul tuturor statelor membre UE, FMI este considerat actorul cel mai bine plasat pentru reformarea pieţei financiare globale (25%), urmat de instituţiile UE (21%) şi de ţările din grupul G20 (18%). Părerile românilor referitor la această problemă plasează însă FMI abia pe locul al treilea (14%), acesta fiind devansat de ţările G20 (18%) şi UE (27%). Pe de altă parte, atât majoritatea românilor (78%), cât şi majoritatea cetăţenilor europeni (82%) sunt de acord că UE ar trebui să aibă un rol mai important în elaborarea unor noi reguli pentru pieţele financiare mondiale. Sondajul arată totodată că, dintre obiectivele strategiei de dezvoltare “Europa 2020”, cel care întruneşte din partea românilor cele mai multe opţiuni (70%) în privinţa posibilităţii de realizare până în 2020 este cel referitor la faptul că 75% din populaţia înregistrată în categoria de vârstă 20-64 de ani ar trebui să fie angajată. Pe de altă parte, referitor la iniţiativele pentru îmbunătăţirea performanţei economiei europene, cea mai potrivită iniţiativă în concepţia românilor este îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi pregătire profesională (47%), urmată de îmbunătăţirea condiţiilor pentru înfiinţarea unei întreprinderi (32%), ambele aspecte fiind aproape similare ca importanţă pentru toţi europenii.