Şi în acest an, 83 de milioane de locuitori ai ţărilor dunărene au sărbătorit, pe 29 iunie, Ziua Internaţională a Dunării. Evenimentul marchează semnarea la Sofia, în anul 1994, a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. Dunărea deţine o parte importantă din comorile naturale ale Europei, fiind considerată un adevărat adăpost pentru numeroase ecosisteme valoroase, în timp ce partea sectorului inferior al fluviului este considerată cea mai bogată în biodiversitate şi, totodată, cea mai vulnerabilă. Luncile fluviului oferă multiple beneficii, de la purificarea apei, până la pescuit şi recreere, toate evaluate la 500 euro/hectar/an, în timp ce sistemul de râuri din bazinul Dunării oferă apă potabilă pentru 20 milioane de oameni. Un punct important care vizează dezvoltarea bazinală a Dunării se referă la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Aceasta reprezintă o iniţiativă româno-austriacă lansată în anul 2008, care aduce în prim-plan un model inovativ de cooperare la nivel macro-regional. Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă). Dintre cele 14 ţări incluse în Strategia Dunării, opt sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria), restul fiind state non-membre (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).