9 mai, ziua cu o triplă semnificație pentru români: celebrarea Zilei Independenței de Stat a României din 1877, victoria coaliției antifasciste din 1945 și Ziua Europei. Cu această ocazie, Prefectura Constanța organizează un eveniment special, dedicat divversității, multiculturalității și toleranței. Manifestările dedicate Zilei Europei au loc marți, 9 mai, de la ora 11.00.

"Independenţa proclamată de Parlamentul Român la 9 mai 1877 este opera poporului român şi a fost apărată de Armata Română prin participarea la războiul dintre anii 1877-1878. Ostaşii români, avându-i în frunte pe Generalul Alexandru Cernat – comandant de operaţii şi pe domnitorul Carol I – <<Capul Puterii Armate>>, au cucerit independenţa naţională. Congresul de la Berlin, încheiat la 1 iulie 1878, a recunoscut independenţa României, iar ţările europene au încheiat ulterior relaţii diplomatice cu statul român. Având în vedere importanţa zilei de 9 mai 1877 în istoria poporului şi a statului român, propun ca ziua de 9 mai - <<Ziua proclamării independenţei României>> să fie declarată sărbătoare naţională“. Discuțiile privind rațiunea aducerii în România, a unui prinț străin, au revenit în actualitate în urma abdicării domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866. Românii voiau, prin alegerea unui principe străin, înlăturarea certurilor interne pentru domnie, consolidarea statului abia constituit amenințat de imperiile străine, pregătirea terenului pentru dobândirea mai rapidă a independenței, pentru modernizarea statului. Cu acordul Locotenenței Domnești, un organ administrativ politic creat la 11 februarie 1866 pentru a-i ține locul fostului domnitor, omul politic Ion C. Brătianu a fost trimis în Occident pentru a apela la sprijinul lui Napoleon al III-lea, potrivit volumului ''O istorie a românilor'' (Ion Bulei, 2007). A fost propus, în calitate de viitor domn al României, Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei, care a refuzat. În contextul nou creat, Ion C. Brătianu s-a deplasat la Dusseldorf, la 19/31 martie 1866, unde i-a făcut aceeași propunere ofițerului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptată, ofițerul având încuviințarea din partea lui Napoleon al III-lea, dar și a cancelarului Prusiei Otto von Bismarck. Urmărind punerea în fața faptului împlinit a Marilor Puteri, Locotenența Domnească a publicat la 30 martie/11 aprilie, o proclamație către popor, prin care era făcută recomandarea alegerii prin plebiscit a principelui Carol-Ludovic de Hohenzollern ca domn al României, sub numele de Carol I, consemnează Ion Scurtu în volumul ''Carol I'' (2004). Oamenii politici români au reacționat rapid, un plebiscit național fiind organizat între 2/14-8/20 aprilie 1866. Acesta a avut un rezultat pozitiv — 635.969 "pentru'' și doar 244 ''contra'' — , prințul Carol devenind domnitor al României. La 10 mai 1866, însoțit de Ion C. Brătianu, principele Carol I a intrat în București, fiind primit de o mulțime entuziastă. Drumul a continuat până în dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost întâmpinat de mitropolitul Nifon. După un scurt Te Deum, oficialitățile au intrat în Camera Deputaților; aici Carol I a depus jurământul.

Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. Unul din primele acte politice ale noului domn a fost proclamarea noii Constituții (29 iunie/1 iulie 1866) una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care a rămas în vigoare până în 1923. Pe această nouă Constituție a țării, Carol a depus următorul jurământ: ''Jur a păzi Constituțiunea și legile poporului român, a menține drepturile naționale și integritatea teritoriului''.

ZIUA EUROPEI, SĂRBĂTORITĂ ÎN FIECARE AN PE 9 MAI

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985. Ziua Europei, rămasă în istorie și sub numele de "Ziua Schuman", este marcată în fiecare an, la data de 9 mai. La 9 mai 1950, la cinci ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ținut la Paris, propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat, potrivit europa.eu. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului și Italia s-au alăturat Franței și Germaniei și, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută și ca Piața Comună, și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât și Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcție europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie și Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania și Portugalia (1986), Suedia, Austria și Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia și Ungaria, în 2007, Bulgaria și România și în 2013, Croația.

Robert Schuman (1886-1963) a fost ministru de finanțe, apoi prim-ministru în 1947, ministru al afacerilor externe în perioada 1948-1952 și din nou ministru de finanțe în perioada 1955-1956. Între 1958 și 1960, a fost președinte al Parlamentului European.

Pentru marcarea acestei zile, instituțiile UE își deschid porțile pentru publicul larg, în zilele de 6 mai (Bruxelles), 13-14 mai (Luxemburg) și 14 mai (Strasbourg). Totodată, birourile locale ale UE din Europa și din întreaga lume organizează cu acest prilej, diverse activități și evenimente, pentru toate vârstele, cetățenii fiind invitați să participe la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, potrivit europa.eu.

În România sunt organizate o serie de evenimente dedicate Zilei Europei, atât la București, cât și în alte orașe ale țării. La 9 mai, Centrul Europe Direct București organizează pe esplanada Universității din București, o serie de activități ce cuprind dezbateri, lansări de expoziții de fotografie, flash mob-uri, dar și demonstrații practice ale unor meșteșugari sau dansuri ale comunității elene din România. Festivalul Filmului European dedică ediția din acest an aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, iar Spațiul Public European organizează Expoziția aniversară ''20:30 Erasmus''. De asemenea, în perioada 9-30 mai, are loc Salonul european de bandă desenată 2017. Centrul Europe Direct Maramureș și Fundația CDIMM Maramureș organizează, la 9 mai, conferința ''Împreună în Europa — România, 10 ani în UE'' și concursul de fotografie ''Programul Erasmus, de 30 de ani schimbă vieți'', pentru a marca cea de-a X-a ediție a manifestărilor dedicate Zilei Europei, potrivit http://europedirect.cdimm.org/.

Citește și:

9 mai - Triplă sărbătoare pentru români

Ziua de 9 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională