Premierul Emil Boc a anunţat, aseară, că Guvernul a decis să restructureze 226 de agenţii, astfel încît să rămînă doar 107, urmînd ca 9.200 de posturi să fie eliberate, iar veniturile proprii ale agenţiilor să fie virate direct la buget. În acest fel, premierul spune că se vor realiza economii totale de circa 150 milioane euro. Boc a precizat că cele 226 de agenţii care vor fi comasate, desfiinţate sau preluate de ministere reprezintă autorităţi, administraţii, centre, companii, inspectorate, inspecţii, institute, laboratoare, oficii, regii care funcţionează în subordinea Guvernului: “Din cele 107 agenţii care vor rămîne în urma acestui proces, 33 sînt condiţionate de relaţiile României cu UE”. Executivul a decis, totodată, ca veniturile proprii ale unor agenţii guvernamentale, precum AVAS sau Inspectoratul de Stat în Construcţii, să fie preluate la bugetul de stat. Angajaţii agenţiilor vor fi plătiţi astfel la nivelul celorlate salarii din sistemul public, rezultînd o economie de aprox. 100 milioane de euro. De asemenea, Boc a precizat că alte 60 de societăţi comerciale aflate în subordinea Ministerului Economiei şi Ministerului Transporturilor se află în fază de “evaluare, lichidare”. Potrivit primului-ministru, pînă săptămîna viitoare, ministerele de resort vor pregăti actele normative pentru restructurarea agenţiilor.

A doua tranşă a împrumutului de la FMI ar putea fi utilizată pentru finanţarea deficitului bugetar

Ieri, după şedinţa de Guvern, primul-ministrul Emil Boc şi miniştrii cabinetului său s-au întîlnit cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Jeffrey Franks, la Palatul Victoria, pentru prima evaluare a acordului stand-by, aprobat de boardul instituţiei în mai, discuţiile urmînd să fie încheiate luni, 10 august. Potrivit unor surse participante la discuţii, Guvernul a solicitat FMI ca a doua tranşă a acordului de împrumut să fie utilizată pentru finanţarea deficitului bugetar, care ar putea fi rectificat la 8% din PIB, şi să nu fie direcţionată către BNR, pentru susţinerea politicilor monetare, aşa cum a fost stabilit iniţial. Surse guvernamentale care au participat la întîlnirea membrilor Guvernului cu delegaţia FMI şi a CE au declarat că reprezentanţii Fondului sînt dispuşi să accepte utilizarea cele de-a doua tranşe de împrumut pentru finanţarea deficitului bugetar în condiţiile respectării de către autorităţile române a mai multor condiţii. Potrivit surselor citate, FMI a subliniat că Guvernul va trebui să reducă din cheltuielile administrative şi de capital în special în cazul administraţiei publice locale, unde se impune stabilirea unor standarde de cost mult mai riguroase. Reprezentanţii FMI au arătat că, dacă la nivelul administraţiei centrale au fost luate unele măsuri în privinţa reducerii cheltuieilor, acestea din urmă sînt încă foarte mari şi distribuite inegal la nivel local. Fondul a recomandat totodată Guvernului creşterea veniturilor bugetului prin asigurarea unei mai bune colectări a taxelor şi impozitelor. Legea salarizării şi cea a pensiilor vor trebui finalizate pînă la sfîrşitul anului, au mai spus reprezentanţii FMI. Conform surselor citate, FMI ar putea accepta totodată transferarea din trimestrul al IV-lea către trimestrul al III-lea a sumelor de la buget pentru finanţarea proiectelor de infrastructură.

România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmînd să ajungă la 19,95 miliarde euro. Prima tranşă de la FMI, de 5 miliarde de euro, a intrat în luna mai la rezerva BNR.