Un milion şi jumătate de alegători din peninsula ucraineană Crimeea au fost chemaţi la urne, ieri, să se pronunţe în privinţa unei alipiri a acesteia la Rusia, într-un referendum denunţat de occidentali, dar susţinut de Moscova. ”Este un moment istoric, toată lumea va fi fericită”, a declarat premierul pro-rus al Crimeei, Serghii Aksionov, după ce a votat la Simferopol. Rezultatele preliminare, favorabile trecerii Crimeei în componenţa Federaţiei Ruse în proporţie de 93%, previzibile, de altfel, au fost anunţate după închiderea secţiilor de votare, la ora locală 20.00, însă, la Sevastopol, steaguri ruseşti erau distribuite pe străzi încă de dimineaţă. La Simferopol, anunţul ”Suntem în Rusia” era proiectat pe o clădire oficială, de la prânz. Nereguli au fost constatate la câteva ore de la începerea procesului votării. La Sevastopol, câteva zeci de alegători au fost văzuţi de un jurnalist AFP începând să introducă buletine în urne cu o jumătate de oră înainte de deschiderea oficială a scrutinului. În unele secţii de votare, jurnaliştii au fost împiedicaţi să pătrundă în incintă, în pofida acreditărilor. În centrul capitalei provinciei, Simferopol, campania în favoarea unui vot pro-rus a continuat neîntrerupt, contrar prevederilor legii electorale. Până ieri, la ora 18.00, 73% din populaţia peninsulei votase deja şi nu a avut loc vreun incident care să necesite intervenţia Poliţiei.

Într-o peninsulă cu o populaţie majoritar rusofonă, alipită în 1954, în urma deciziei lui Nikita Hruşciov, unei Ucraine care le-a părut întotdeauna îndepărtată multor locuitori, o largă majoritate s-a pronunţat în favoarea unei uniuni oficiale cu Federaţia Rusă, cu atât mai mult cu cât minorităţile ucraineană şi tătară, care reprezintă 37% din populaţie, au îndemnat la boicot.

KREMLINUL RESPECTĂ VOTUL CRIMEENILOR Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a transmis telefonic cancelarului german, Angela Merkel, că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea. Această conversaţie telefonică a fost purtată la solicitatea Germaniei. Cancelarul german a condamnat, ieri, intervenţia trupelor ruse, sâmbătă, în regiunea Herson din sudul Ucrainei, în afara Crimeei, în cursul căreia militari ruşi au ocupat o staţie de distribuţie de gaze. Circa 80 de militari, elicoptere şi blindate au trecut, sâmbătă, frontiera dintre Crimeea şi restul Ucrainei. Mobilizarea unor trupe ruseşti la frontiere, invocând exerciţii militare, dublată de discursuri la Moscova despre ”necesitatea protejării comunităţilor rusofone”, provoacă temeri multor ucraineni, convinşi, în pofida dezminţirilor diplomaţiei ruse, că armata rusă va trimite trupe în estul şi sud-estul Ucrainei.

ARMISTIŢIU RUSESC Comandanţii forţelor ruse şi ai forţelor ucrainene din Crimeea au ajuns la un acord potrivit căruia bazele ucrainene să nu mai fie blocate până vineri, 21 martie, a anunţat, ieri, ministrul interimar ucrainean al Apărării, Igor Teniuh. Aceste baze, care sunt blocate de forţe ruse sau pro-ruse şi a căror aprovizionare a devenit dificilă, vor putea să-şi refacă rezervele, a spus ministrul. Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, urmează să voteze, pe 21 martie, un proiect de lege privind alipirea Crimeei la Rusia, subiectul referendumului de ieri. În aceeaşi zi, Ucraina speră să semneze cu UE partea politică a unui acord de asociere. Unităţile militare care sunt staţionate în Crimeea sunt în stare de alertă de luptă, a subliniat Tehiuh.

SANCŢIUNI ANUNŢATE SUA au anunţat că nu recunosc rezultatul referendumului, iar UE l-a condamnat, catalogându-l drept ”ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni, astăzi, conform declaraţiilor şefilor de stat şi de guvern din 6 martie. Liderii europeni au stabilit atunci să aplice sancţiuni ţintite, constând în blocarea unor averi şi impunerea unor restricţii în eliberarea de vize, dacă Rusia nu se angajează rapid într-o dezescaladare a tensiunii. Ambasadorii celor 28 de state UE s-au reunit, ieri, pentru a stabili o listă cu oficiali ruşi şi ucraineni pro-ruşi vizaţi de aceste sancţiuni. Lista nu va fi dezvăluită înaintea reuniunii miniştrilor, care începe, azi, la ora locală 9.30.

NATO, ATACATĂ DE CYBERBERKUT DIN UCRAINA NATO a anunţat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, faptul că a fost ţinta unui atac informatic revendicat de hackeri ucraineni, sub numele de CyberBerkut. ”Nu vom admite pe teritoriul patriei noastre prezenţa NATO”, adaugă gruparea. Aceste atacuri nu au consecinţe operaţionale, a declarat Oana Lungescu, purtătoare de cuvânt a NATO. Atacul împotriva NATO are loc în urma mai multor atacuri împotriva Ucrainei. Un virus informatic foarte puternic a infiltrat calculatoare în Ucraina, unde 22 de cazuri au fost înregistrate începând din 2013, anul în care a început criza politică în această ţară, potrivit unui raport prezentat pe 8 martie de grupul britanic în domeniul Apărării BAE Systems. Hackeri au atacat, ieri, site-ul oficial al referendumului privind anexarea Crimeei la Rusia, cu doar câteva ore înainte de deschiderea secţiilor de votare.

VETO RUSESC LA ONU Rusia a opus un vot de veto unei rezoluţii occidentale care denunţa referendumul din Crimeea, iar China s-a abţinut, în cadrul unui vot în Consiliul de Securitate, sâmbătă dimineaţa. Proiectul de rezoluţie, care a primit 13 voturi „pentru“, a fost respins. În calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia poate să blocheze orice luare de poziţie a acestei instanţe. Votul a fost solicitat de SUA, care au redactat un text foarte moderat, pentru a obţine alinierea Beijingului. China se aliniază adesea Rusiei în Consiliu, în special la voturile cu privire la Siria, dar de această dată s-a distanţat. Două dintre principiile diplomaţiei chineze, reafirmate de Beijing în cele şase reuniuni precedente ale Consiliului pe tema crizei ucrainene, sunt neingerinţa şi respectarea integrităţii teritoriale. Proiectul de rezoluţie nu viza în mod direct Rusia, care nu a fost nomizalizată în text, şi nu cerea în mod explicit retragerea forţelor ruse trimise în Crimeea pentru a exercita controlul asupra peninsulei. El nu ameninţa nici cu sancţiuni. În text li se cerea Moscovei şi Kievului să înceapă un dialog politic direct şi să dea dovadă de reţinere, salutându-se voinţa noilor autorităţi de la Kiev de a respecta drepturile minorităţilor, o aluzie la rusofonii din estul Ucrainei.

MITING-REFERENDUM Aproximativ 6.000 de manifestanţi pro-ruşi au organizat ieri, la Harkov, în estul Ucrainei, în pofida interdicţiei justiţiei, un miting-referendum pentru autonomie şi pentru suveranitatea limbii ruse. Susţinători ai Kievului au decis, pe de altă parte, să-şi anuleze o manifestaţie programată, pentru a evita eventuale provocări. Două persoane, un militant pro-rus şi un trecător, au fost ucise în noaptea de vineri spre sâmbătă, la Harkov, într-un atac armat implicând naţionalişti radicali şi militanţi pro-ruşi.

PREOT ELIBERAT Preotul catolic de rit oriental răpit la Sevastopol, în Crimeea, a fost eliberat, a declarat Poliţia din oraş, după ce a efectuat o percheziţie în apartamentul său. Poliţia din Sevastopol afirmă că a găsit veste antiglonţ în apartamentul lui Mikola Kvici, preotul parohiei în care se află Biserica „Adormirea Maicii Domnului“. Un oficial din cadrul curiei ucrainene a anunţat anterior că preotul a fost răpit din biserică, de persoane înarmate. De la preluarea controlului asupra Crimeei de către forţe ruse, la sfârşitul lui februarie, Poliţia a trecut sub controlul separatiştilor pro-ruşi şi colaborează cu miliţiile pro-ruse.