În primele şase luni ale anului, 1.633 de copii au săvîrşit o faptă penală şi nu au răspuns penal pentru aceasta, majoritatea cazurilor înregistrate fiind de furt. Potrivit datelor făcute publice, ieri, de Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) şi Autoritatea Naţională a Protecţiei Drepturilor Copilului (ANPDC), 68 de copii sub 14 ani au fost acuzaţi de tîlhărie, 42 de vătămare corporală, doi de prostituţie, 28 de viol, şi nouă de omor. Dintre cazurile înregistrate în primele şase luni ale anului, 14,6% dintre copii au recidivat. Pentru aproape 600 de copii dintre cei care au săvîrşit o faptă penală, instanţa a dispus o măsură de protecţie - plasament (în 31 de cazuri) sau supraveghere specializată (567 cazuri). Potrivit constatărilor Poliţiei, cele mai multe cazuri de recidivă se înregistrează la copii proveniţi din instituţiile de protecţie. Adesea, copiii sub 14 ani sînt implicaţi în infracţiuni comise în grup, în care sînt atraşi de majori. Potrivit prevederilor articolului 99 din Codul Penal, minorul care nu a împlinit vîrsta de 14 ani nu răspunde penal, iar cel care are vîrsta între 14 şi 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedeşte că a săvîrşit fapta cu discernămînt. La Constanţa, Direcţia pentru Protecţia Copilului a înregistrat, de la începutul anului şi pînă în prezent, un număr de 96 de copii sub 14 ani care au încălcat legea penală şi care nu au răspuns penal. „Noi mergem la audieri în cazul în care Parchetul ne solicită pentru a vedea dacă sînt reprezentate şi respectate drepturile copiilor, care în general comit furturi din magazine, locuinţe, maşini. În cazul lor instituim ca măsură de protecţie supravegherea specializată la domiciliu şi încercăm, în colaborare cu familiile lor, reintegrarea acestora în comunitate. Ei trebuie să meargă la şcoală, să nu se mai apropie de grupul cu care au săvîrşit fapta şi să nu mai încalce legea. Aceste cazuri sînt monitorizate şi, de cele mai multe ori, copiii s-au îndreptat şi nu au mai comis alte fapte antisociale!”, a declarat purtătorul de cuvînt al Direcţiei pentru Protecţia Copilului, Roxana Onea. Ea a afirmat că instituţia pe care o reprezintă nu a trimis niciodată un astfel de copil-problemă în centre de plasament şi întotdeauna s-a apelat la familie pentru a-l aduce pe acesta pe drumul drept.

Accesul copiilor la servicii de protecţie specializate, limitat

Datele statistice oferite de IGPR şi ANPDC arată că, deşi există un număr semnificativ de copii sub 14 ani care săvîrşesc fapte de natură penală, doar pentru o proporţie redusă dintre aceştia sînt luate măsuri de protecţie specializată. În 2008, au fost înregistrate aproape 3.900 de cazuri de copii care nu au răspuns penal pentru faptele lor, cele mai multe infracţiuni înregistrate fiind de furt. Dintre aceştia, doar 1.186 au beneficiat de măsuri de protecţie. Din evaluarea datelor se constată că, în activitatea de cercetare a faptei penale, nu există întotdeauna o colaborare între Poliţie/Parchet şi specialişti ai serviciilor specializate în protecţia copilului. Conform reglementărilor actuale, serviciile de protecţie a copilului pot interveni pentru instituirea unor măsuri de protecţie specializată doar dacă sînt înştiinţate atunci cînd o faptă este cercetată de Poliţie şi Parchet sau dacă organele de cercetare penală le fac cunoscută, în timp util, decizia de neîncepere a urmăririi penale. Astfel, accesul copiilor la servicii de protecţie specializate, care ar putea reduce riscul de infracţionalitate, este limitat.