Rugile fermierilor constănţeni către Divinitate pentru a le trimite ploaia nu au dat roade. Nici pământurile lor nu vor da roade pentru că 98% dintre ele sunt secătuite. Potrivit datelor încheiate pe 3 august de Direcţia Judeţeană Agricolă (DJA) Constanţa, din peste 500.000 de hectare cât reprezintă suprafaţă totală însămânţată, 446.962 hectare sunt calamitate. „Situaţia cea mai îngrijorătoare se înregistrează la rapiţă. Mare parte a suprafeţei a fost întoarsă, aşa că au rămas puţine hectare însămânţate. Avem 49.345 de hectare de rapiţă afectate în procent de 100% şi alte 720 de hectare în diferite procente, pornind de la 30%. 1.020 de hectare de orz sunt complet distruse, iar alte 24.025 hectare sunt afectate într-un procent de minimum 30%”, a declarat directorul DJA Constanţa, Boris Parpală. La orzoaica de toamnă s-a pierdut producţia de pe 711 hectare precum şi minimum 30% din ce s-ar fi putut recolta de pe alte 27.809 hectare. Şi grâul are de suferit: 717 hectare distruse complet şi alte 181.125 hectare afectate parţial. Fermierii vor arunca floarea soarelui de pe 676 de hectare şi vor avea probleme să o recolteze pe cea rămasă pe 114.184 de hectare distruse parţial. Porumbul boabe nu se va putea recolta de pe 855 de hectare, în timp ce 45.775 de hectare sunt distruse parţial. Potrivit statisticii prezentate de DJA Constanţa, din cele 53.324 hectare distruse în totalitate, 43.340 sunt asigurate. În ceea ce priveşte cele 393.638 de hectare de teren parţial deteriorate, 269.815 de hectare dintre ele sunt asigurate împotriva calamităţilor naturale. „Fermierii care deţin asigurări pe aceste terenuri vor fi despăgubiţi, potrivit planului de măsuri al Ministerului Agriculturii, cu 80% din valoarea pagubelor, iar cei neasiguraţi vor primi 50% din valoarea totală a daunelor suferire”, a afirmat Boris Parpală. El a mai precizat că terenurile distruse în totalitate aparţin, cu precădere, părţii de nord a judeţului - Istria, Săcele, Mihai Viteazu, Vulturu, Hârşova, Gârliciu etc., iar cele din care se mai poate salva o mică parte din recoltă sunt în partea de sud - Amzacea (care a avut norocul să irige o parte din terenuri, n.r.), Topraisar, Comana, Mangalia, Negru-Vodă etc.

PRODUCŢIE LA SFERT ŞI CREŞTERI DE PREŢURI Potrivit directorului DJA Constanţa, producţia la hectar este dezastruoasă şi, la unele însămânţări, se află la un sfert din potenţialul terenului într-o perioadă cu ploi moderate. „La grâu, spre exemplu, avem cea mai proastă producţie din ultimii cinci ani: puţin peste două tone la hectar, când media normală era de peste cinci tone la hectar. La orz şi secară, avem o producţie de aproape două tone la hectar, iar la orzoaica de primăvară şi orezul boabe depăşim cu puţin o tonă la hectar”, a afirmat Boris Parpală. Potrivit lui, la floarea soarelui şi porumb nu mai există nicio speranţă, iar fermierii se gândesc deja să înceapă să recolteze, în condiţiile în care, aici, recoltarea se face, de obicei, la mijlocul lui septembrie. Dat fiind acest dezastru agricol, preţurile vor creşte automat, susţine directorul DJA Constanţa. „Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că preţurile sunt dictate de piaţă. În condiţiile în care vom avea o cantitate mică de produse, automat ele se vor scumpi, deşi puterea de cumpărare a românului va rămâne aceeaşi”, a concluzionat directorul DJA Constanţa, Boris Parpală.

MĂSURI PENTRU SPRIJINIREA FERMIERILOR

Ministerul Agriculturii doreşte să combată efectele secetei printr-un ajutor de 7.500 de euro pe exploataţie agricolă, prin creşterea plăţilor la hectar de la 132 euro, la 170-180 euro şi prin ieftinirea energiei pentru irigaţii, cu 20%. Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, Guvernul vizează un set de zece măsuri în domeniul agriculturii, inclusiv plata apei pentru irigaţii direct la sursă şi suplimentarea fondurilor pentru infrastructura de irigaţii. Astfel, agricultura ar urma să fie susţinută şi prin creşterea plafonului naţional pentru bovine şi ovine, stimularea menţinerii activităţilor de creştere a bovinelor de carne şi a bivoliţelor din zonele defavorizate şi suplimentarea fondurilor pentru Măsura 121 privind înfiinţarea fermelor de rase de reproducţie. Acestora li se adaugă subvenţionarea dobânzii la creditele destinate beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi combaterea evaziunii fiscale.