Aproape toţi românii - 98% - spun că obişnuiesc să sărbătorească Paştele şi numai 2% declară că nu au acest obicei, rezultă dintr-un sondaj de opinie realizat de IRES. Preşedintele IRES, sociologul Vasile Dâncu, precizează că practicile şi comportamentele legate de această sărbătoare se menţin, dar criza economică se reflectă la nivel perceptiv, un număr important de subiecţi apreciind că acest fenomen le-a diminuat bugetul alocat pentru cumpărăturile de Paşti. Potrivit studiului, deşi 98% dintre români sărbătoresc Paştele, nu toţi cunosc semnificaţia sărbătorii Învierii lui Iisus Hristos: 7% dintre cei chestionaţi au susţinut că de Paşti se sărbătoreşte Naşterea lui Hristos, în timp ce 4% nu ştiu ce sărbătoresc creştinii de Paşti. Dintre cei care au asociat Sărbătorii Paştelui un obicei specific zonei în care locuiesc, majoritatea au indicat “vopsitul ouălor” (23%), alte obiceiuri menţionate fiind mersul la biserică, obiceiul “udatului” sau tăiatul mielului. De asemenea, 84% dintre respondenţi spun că participă de obicei la Slujba de Înviere, iar unul din 10 declară că în acest an a ţinut integral Postul Paştelui. Aproape jumătate (47%) susţin că au postit în zilele de miercuri şi vineri, 17% ţin post în Vinerea Mare, iar aproape un sfert (24%) nu practică acest obicei; 20% dintre respondenţi s-au spovedit deja, 41% vor face acest lucru în perioada imediat următoare, iar mai mult de o treime (37%) nu practică obiceiul. Conform studiului sociologic, trei sferturi dintre cei intervievaţi vor petrece aceste sărbători acasă şi doar 4% vor pleca într-o excursie. În privinţa bugetului destinat sărbătorii, 44% dintre respondenţi vor aloca pe familie între 100 şi 500 de lei, 20% vor avea la dispoziţie între 501 şi 1.000 de lei, 8% vor avea între 1.001 şi 1.500 de lei, în timp ce pentru 18% bugetul va fi mai mic de 100 de lei. Pe regiuni istorice, cei mai afectaţi de criză se declară respondenţii din sudul ţării, iar cel mai puţin afectaţi se simt locuitorii din Transilvania şi Banat. Sondajul a fost realizat de IRES în perioada 14-15 aprilie, pe un eşantion reprezentativ de 1.281 indivizi, cu o marjă de eroare de +/- 2,8%.