Dacă în alţi ani România era arătată cu degetul în ceea ce priveşte numărul mult prea mic al donatorilor, de această dată, oficialii sistemului sanitar vorbesc despre o suplimentare a fondurilor, ca urmare a creşterii numărului de operaţii de transplant (implicit a creşterii numărului donatorilor). Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat, la audierile pe buget din comisiile parlamentare de profil, că atât în bugetul Ministerului Sănătăţii (MS), cât şi în cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor putea fi văzute o serie de reaşezări. “Am crescut o serie de sume pentru unele programe de sănătate care au fost nemulţumitoare pentru pacienţi. Pentru programul de cancer încercăm să facem mult mai mult, în sensul să îl reorganizăm plecând de la prevenţie şi finalizând cu programele paliative. Vreau să aşezăm mai bine programul de diabet. Să asigurăm cu mai multă promptitudine testele şi pompele de insulină”, a declarat Nicolăescu. În acest an, le-a spus Nicolăescu parlamentarilor, statul a făcut “un efort colosal” ca să poată plăti datoriile acumulate începând cu anul 2009. El a precizat că doreşte reînfiinţarea, până la sfârşitul anului, a Agenţiei Naţionale de Programe şi că împreună cu CNAS s-a decis alocarea de fonduri mai mari pentru partea de pre-spital şi pentru medicina de urgenţă. “Un singur lucru este mai puţin pozitiv în 2014, şi anume partea de investiţii, unde sumele sunt, din păcate, mici”, a adăugat ministrul. La rândul său, preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, a spus că bugetul pentru 2014 al instituţiei, de 22,5 miliarde de lei, este constituit din 16,8 miliarde lei încasări din contribuţia la sănătate, restul fiind alte surse. “Vorbim, deci, în 2014 de un buget de 22.559.648.000 lei, din care încasările la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate reprezintă 16.899.200.000 lei, alte 4.502 998.000 lei reprezintă transfer de la bugetul de stat, iar 1.090.000.000 lei din taxa clawback”, a spus Buşoi.