Nu numai toată Europa este zbuciumată de problemele economiei elene, criza este cel mai greu resimţită de omul de rând din Grecia. Protestele nu se mai termină, iar haosul domneşte în serviciile de stat. Psihologii eleni trag însă un semnal de alarmă că le-a crescut numărul de pacienţi cu câte 30%, fiind diagnosticaţi cu depresie nervoasă şi chiar cu tentative de suicid. Din septembrie 2010 problemele se ţin lanţ în Grecia, o dată cu veştile tot mai proaste cu privire la starea economiei şi deficitul bugetar. Până în 2010, în Grecia se înregistra o rată a sinuciderilor de 2,8% la 100.000 de locuitori. Procentul a crescut cu 18% şi este în continuă creştere. Sinucigaşii greci preferă să îşi curme viaţa pe insula Creta, unde în ultimul an mai mulţi oameni de afaceri s-au sinucis. Unii spun despre greci că sunt naţiunea care a provocat declinul celor mai mari imperii, dar grecii de rând sunt foarte mândri de identitatea lor naţională. Oamenii de rând se simt ruşinaţi că întreaga Europă îi consideră oaia neagră a Bătrânului Continent, incapabili să se autoadministreze.

Directorul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) Pascal Lamy a ţinut să minimalizeze contribuţia crizei elene la echilibrul din zona euro. Acesta a apreciat că dificultăţile prin care trece Grecia nu pun în pericol ansamblul zonei euro, datorită ponderii economice limitate a acestei ţări. „GRECIA REPREZINTĂ DOAR 5% DIN ECONOMIA EUROPEANĂ”, A SUBLINIAT DIRECTORUL OMC PASCAL LAMY. Acesta a fost întrebat de un reporter al postului de radio France Info în legătură cu eventualele riscuri pe care le-ar presupune Grecia pentru UE. Directorul OMC a mai estimat că încă nu este prea târziu ca Grecia să evite intrarea în incapacitate de plată. „Este povestea clasică a unei ţări mici care mult timp a cheltuit mai mult decât a câştigat pentru că s-a împrumutat cu dobânzi foarte mici”, a explicat acesta. Pascal Lamy a deplâns, totuşi, lipsa de disciplină din momentul integrării Greciei în zona euro şi a remarcat că Europa plăteşte în momentul de faţă pentru deceniile de atitudine laxistă faţă de unele ţări.

Protestele continuă însă la Atena. Oamenii de rând ţin morţiş să refuze măsurile de austeritate. Protestatarii greci au amplasat două bannere gigantice pe Acropole, cerându-le cetăţenilor să nu accepte noile măsuri de austeritate. Bannerul pe care scrie „Oamenii au puterea şi nu se vor preda” a fost amplasat la picioarele Panteonului de către membrii sindicatului comunist PAME. În zonă s-au strâns circa 150 de membri ai sindicatului. Acţiunea vine înainte de dezbaterea din Parlament pe tema planului de austeritate de 28 miliarde de euro, cerut de liderii internaţionali pentru a fi aprobat săptămâna aceasta, în vederea evitării falimentului. Premierul George Papandreou va trebui să se bazeze pe o majoritate parlamentară fragilă. Sindicatele din sectorul public şi cel privat au convocat o grevă generală pentru azi şi mâine, care să coincidă cu dezbaterea şi votul din Parlament.