Preşedintele Germaniei, Horst Koehler, a surprins, luni, anunţându-şi demisia, în urma unor declaraţii despre misiunea germană din Afganistan, foarte criticate în plan intern. Jens Böhrnsen, preşedintele Bundesratului, Camera Superioară a Germaniei, ar urma să preia funcţia de preşedinte. Horst Koehler a subliniat că a făcut acest pas fără precedent în istoria Germaniei în urma insinuărilor că ar fi pledat pentru o folosire neconstituţională a forţelor armate pentru a apăra interesele economice ale ţării. El a precizat că astfel de acuzaţii nu au nicio justificare şi că denotă o lipsă de respect faţă de cea mai înaltă funcţie. Koehler a adăugat că regretă că declaraţia sa pe chestiuni atât de importante ca misiunile Germaniei în străinătate a putut fi interpretată atât de eronat. Preşedintele a subliniat că, şi dacă ar rămâne la conducerea statului, nici el, nici administraţia sa nu ar mai beneficia de încrederea şi respectul germanilor.

În vârstă de 66 de ani, Horst Koehler a ştiut să se facă apreciat de marele public. Celebritatea la nivel naţional era aproape zero atunci cînd a fost ales în fruntea statului, în 2004. De atunci, Koehler a căpătat o statură politică, denunţând, de pildă, salariile încasate de marii patroni sau ”monstrul” constituit, în opinia lui, de pieţele financiare sau, mai mult, blocând legile pe care le considera neconstituţionale. Pe scena internaţională a pus accentul pe parteneriatul cu Africa. În Germania, preşedintele este ales de cei 612 deputaţi din Bundestag, cărora li se adaugă un număr egal de reprezentanţi ai celor 16 landuri pentru formarea Adunării Federale Germane. Vor trebui, deci, 613 voturi pentru obţinerea majorităţii absolute. Dacă, după două tururi, nimeni nu atinge acest prag, este organizat un al treilea tur, iar cine se clasează pe primul loc este învingător. Într-un inteviu acordat în weekend, Koehler, fost preşedinte al FMI, a declarat că, o ţară precum Germania, care se bazează pe comerţul exterior, trebuie să ştie că în intervenţii militare de urgenţă trebuie asigurate interesele sale, precum rute comerciale libere, precum prevenirea instabilităţii regionale, care ar putea avea un impact negativ asupra comerţului, locurilor de muncă şi veniturilor. Biroul lui Koehler a precizat că declaraţiile făcute s-au referit la misiuni precum cea antipiraterie a UE, dar întrebarea s-a referit în mod clar la Afganistan.

Koehler spunea de luni de zile că a venit momentul ca Germania să aibă o dezbatere în detaliu cu privire la războiul din Afganistan. El a numit operaţiunile din Afganistan ”război” atunci când a vizitat trupele germane din Mazar-i-Sharif. Oficial, contingentul german participă la ”un conflict militar”. În cursul vizitei în Afganistan, Koehler a refuzat să se vadă cu omologul afgan, Hamid Karzai. Principala îngrijorare a preşedintelui a părut a fi reasigurarea militarilor. ”Nu vor fi mulţumiţi de toate lucrurile pe care le vor auzi în cursul dezbaterii, dar pot asigura că atât Guvernul, cât şi Parlamentul îşi asumă responsabilitatea pentru fiecare dintre voi”, a spus preşedintele în cursul vizitei. Declaraţiile au fost întâmpinate cu ostilitate în Germania. Analiştii au fost deranjaţi, spunând că prerogativele preşedintelui sunt limitate şi nu are dreptul să facă remarci cu un posibil substrat politic. Presa germană a semnalat că, prin comentariile sale, Koehler i-a trădat pe cei care în Parlamentul german au sprijinit misiunea în Afganistan.