Circa 50 de milioane de alegătorii din Egipt sunt aşteptaţi, ieri, la urne, pentru cel de-al doilea tur de scrutin al primelor alegeri prezidenţiale de la îndepărtarea de la putere a lui Hosni Mubarak, în care se confruntă fostul militar Ahmad Chafiq şi reprezentantul Fraţilor Musulmani, Mohammad Morsi. Scrutinul a început sâmbătă, când au fost observate mai multe nereguli. Birourile de vot au fost deschise de la ora locală 8.00 până la ora 20.00 şi aproximativ 150.000 de militari au fost desfăşuraţi pentru a asigura securitatea procesului electoral. Rezultatele oficiale sunt aşteptate pe 21 iunie.

Organizaţia egipteană pentru drepturile omului a remarcat continuarea campaniei de către susţinătorii candidatului Fraţilor Musulmani. În mai multe localităţi au existat ciocniri între cele două tabere. De asemenea, au existat numeroase cazuri în care alegătorilor li s-a indicat cu cine să voteze. Totodată, unele urne s-au închis sâmbătă în prezenţa unor persoane care nu apucaseră încă să voteze, ceea ce reprezintă o încălcare a legii electorale. În noaptea de sâmbătă spre duminică, la Cairo a izbucnit o dispută între vânzătorii stradali. Mai multe persoane au fost arestate în nordul capitalei egiptene, Cairo, sub acuzaţia de distribuire a unor stilouri ce conţin cernelă care se şterge la o oră după folosire. Stilourile au fost împărţite alegătorilor în ajunul scrutinului pentru alegerea preşedintelui.

Cursa electorală a a divizat ţara între cei care se tem de o revenire a fostului regim dacă Ahmad Chafiq va fi ales şi cei care resping amestecul religiei în politică, în cazul unei victorii a reprezentantului formaţiunii Fraţii Musulmani. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, Mohammad Morsi s-a situat pe primul loc, cu 24,7% din voturi, în timp ce Ahmad Chafiq a obţinut 23,6% din sufragii. Indiferent însă de cine ca câştiga, puterea legislativă şi finanţele publice din Egipt ar urma să rămână în competenţa militarilor, în absenţa unui Parlament ales, dizolvat sâmbătă la ordinul justiţiei. Înalta Curte Constituţională urmează să ofere în continuare precizări asupra puterilor viitorului preşedinte. Textul ar urma să invalideze, de asemenea, Comisia însărcinată cu redactarea noii Constituţii., ai cărei membri au fost aleşi duminica trecută de către cele două Camere ale Parlamentului, înainte de dizolvarea Camerei Deputaţilor. Alcătuirea acestei Comisii a produs unele critici, în principal din partea partidelor liberale, care au apreciat că ea ar servi drept o acoperire pentru ca islamiştii să poată redacta o Lege Fundamentală care să reflecte opţiunile lor politico-religioase. Documentul urmează să prezinte noi criterii de formare a Comisiei constituţionale, garantând o reprezentare echitabilă pentru toate segmentele societăţii, fără hegemonia vreuneia dintre părţi.