Abandonul şcolar este, în continuare, o problemă naţională! Anual, numărul copiilor care renunţă la şcoală, din diverse motive, este tot mai mare. De obicei, acest fenomen afectează patru categorii de copii: cei de etnie rromă, cei care au crescut în familii sărace, cei din mediul rural şi cei cu dizabilităţi. Aşa arată un raport realizat de experţii români cu susţinerea UNICEF România. Pentru aceşti copii, autorităţile constănţene au iniţiat diverse programe prin care îi încurajează să-şi continue şcoala. Un astfel de proiect pe fonduri europene a fost iniţiat şi de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa, în vara anului trecut, în colaborare cu Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România. La începutul anului, proiectul a primit undă verde şi, cel mai probabil, din toamnă va fi implementat şi în regiunea Dobrogea. Proiectul vizează „Consiliere şi Oportunităţi de Reintegrare şi Acces Liber la Educaţie” şi se adresează atât copiilor de etnie turco-tătară care au abandonat şcoala, cât şi persoanelor mai în vârstă care au abandonat şcoala de cel puţin patru ani. Din grupul-ţintă al proiectului vor face parte aproape 500 de persoane din Tulcea şi Constanţa - 120 vor fi ajutate să-şi dezvolte competenţele profesionale, iar 360 vor fi ajutate să se reintegreze în sistemul de învăţământ.

REINTEGRARE ÎN ŞCOALĂ Toţi vor beneficia de programe de tip „A doua şansă” şi vor participa la activităţi de educaţie remedială şi învăţare asistată. Cu alte cuvinte, ei vor parcurge programa şcolară, dar vor avea şi activităţi de educaţie non-formală. Totodată, proiectul se referă şi la reintegrarea în şcoală a 200 de elevi şi 100 de preşcolari cu risc de abandon din cele două judeţe. Specialiştii ISJ spun că pentru acest proiect au fost identificate comunităţi dezavantajate atât din Tulcea, cât şi Constanţa şi în baza lor s-a stabilit un număr de beneficiari. „Una din comunităţile dezavantajate unde multe persoane au abandonat şcoala este comuna Dobromir”, a declarat inspectorul şcolar de specialitate pentru geografie din cadrul ISJ, prof. Anca Dragomir. Un alt exemplu este Campusul „Henri Coandă“. Un raport al ISJ, întocmit anul trecut, arăta că aproximativ 20 de persoane ar avea nevoie de ajutor pentru continuarea cursurilor în vederea inserţiei mai uşoare pe piaţa muncii. „Nu există o limită de vârstă pentru a face parte din proiect, condiţia este ca persoana să fi abandonat şcoala de cel puţin patru ani”, spune profesorul.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ANUNŢA, ANUL TRECUT, CĂ ÎN ROMÂNIA SUNT 100.000 DE COPII CU VÂRSTE ÎNTRE 6 ŞI 16 ANI CARE NU SUNT INCLUŞI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

221 DE DEŢINUŢI DE LA POARTA ALBĂ Un alt proiect al ISJ, centrat tot pe reintegrarea în educaţie, este „Libertatea de a-mi schimba viaţa!”. De data asta, el se adresează persoanelor care au părăsit timpuriu sau au abandonat şcoala, aflate în detenţie în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Regiunea de Sud-Est. Parteneri ai iniţiativei sunt Penitenciarul Poarta Albă, Penitenciarul Bucureşti-Jilava, Şcoala Gimnazială nr. 1 Jilava şi Asociaţia „Sigma Development Center“. Potrivit inspectorilor ISJ, 221 de persoane aflate în detenţie în Penitenciarul Poarta Albă sunt cuprinse în proiectul aflat încă în faza de contractare. Lor li se adaugă şi alţi peste 200 de deţinuţi din zona Bucureşti-Ilfov. „Pe termen lung, efectul pozitiv generat de proiect este contribuţia la un număr mai mare de persoane educate, cu un set complex şi adaptat de competenţe, care vor avea acces mai facil la locuri de muncă la nivel local/regional, pentru reintegrarea lor socială şi profesională”, a declarat prof. Anca Dragomir.