În societatea hipertehnologizată de astăzi, omul nu şi-a pierdut abilităţile de vânător care l-au transformat în cel mai temut şi mai sângeros prădător. Romanul lui Georgi Grozdev, „Prada”, aduce în prim-plan acest obicei cinegetic, folosindu-l ca pretext pentru a prezenta două lumi antagonice: una arhaică, balcanică, cu păduri înţesate de vânat, şi una modernă, occidentală, dispusă să plătească pentru bucuria de a ucide şi a strânge trofee.

HUNTER, SPIRITUL PROTECTOR AL PĂDURII Eroul principal al romanului, poartă un nume simbolic, Hunter, care se tălmăceşte „Vânătorul”. El este administrator al pădurii, dar şi spirit şi om al locului. Marcat de suferinţe - înşelat şi părăsit de soţie şi cu fiica dispărută -, Hunter este neîndurător cu prada sa, însă nu vânează fără discernământ, nu trage în tot ce ce mişcă, ci îşi calculează bine ţinta, în opoziţie cu străinii precum Hans, Wilhelm şi chiar americanca Mary, nerăbdători şi nesăbuiţi, care nu triază vânatul, deşi aspiră spre exemplarele de top, spre trofee.

O LUNGĂ MEDITAŢIE Acţiunea „Prăzii” este concentrată în puţin peste o sută de pagini, naraţiunea este densă, cu propoziţii succinte, dar cu sensuri profunde, ceea ce l-a determinat pe criticul literar Angelo Mitchievici să afirme că „romanul lui Grozdev se cuvine a fi citit într-o lungă meditaţie pe care o fraza o reclamă, o frază care se poate transforma în aforism, apoftegmă sau incantaţie”.

Romanul lui Grozdev este populat de personaje desprinse din mit, precum sunt nebunii aduşi de doctoriţa Lina Bijeva în satul ei natal de la marginea pădurii, loc părăsit pe care natura şi-l revendică. Este cazul nebunei clarvăzătoare Nestinara, care merge pe jar - amintind de un personaj din folclorul bulgar -, sau al Kukrer-ului, care moare şi învie mereu sub loviturile Generalului. Un alt personaj este Zlatiul, traficant de carne vie care este comparat cu Zmeul din poveste care răpea fete.

De asemenea, pădurea este populată de animale totemice, de forţe primordiale ale naturii şi duhuri protectoare ale pădurii, precum: Cerbul, Iepurele şi Şarpele, de care e bine să te fereşti.

ÎN LOC DE CONCLUZIE „Grozdev face parte dintr-o familie prestigioasă de scriitori „balcani”, fie că ei se recunosc sau nu în această titulatură: Ismail Kadare, Miodrag Bulatovici, Danilo Kis, Emanoil Bucuţa, Ştefan Bănulescu, Ovidiu Dunăreanu etc.”, afirmă criticul literar Angelo Mitchievici. Romanul „Prada” a fost tradus în sârbă, engleză, macedoneană, greacă, croată şi germană.

Romanul a fost tradus în limba română în 2013, cu sprijinul Societăţii Internaţionale „Elias Canetti”.