18 decembrie

1737 - A murit Antonio Stradivari, celebru lutier, format la şcoala lui Nicola Amati; a făurit peste 1.000 de viori, astăzi, extrem de preţioase (n. 1644).

1863 - S-a născut arhiducele Franz Ferdinand (m. 28 iulie 1914).

1874 - S-a născut epigramistul Radu D. Rosetti (m. 1964).

1915 - S-a născut Vintilă Horia, poet, prozator şi eseist; eliberat de trupele engleze din lagărul nazist Maria Pfarr din Austria, a ales calea exilului, obţinând, în 1972, cetăţenia spaniolă. În 1960 i se conferă Premiul Goncourt pentru romanul ”Dieu est né en exil”, tradus în 15 limbi (m. 4 aprilie 1992, Madrid).

1919 - A murit Sir John William Alcock, aviator; împreună cu colegul său Arthur Brown, a realizat primul zbor transatlantic nonstop (n. 6 noiembrie 1892).

1925 - S-a născut Vasile Veselovski, compozitor de muzică uşoară, autor al unor şlagăre îndrăgite (m. 4 ianuarie 1998).

1989 - La Timişoara a fost instituită starea de necesitate. În oraş a fost interzisă circulaţia grupurilor de peste două persoane, trecătorii fiind legitimaţi, iar cei suspecţi, reţinuţi. Fără să ţină seama de interdicţii, circa 30 de tineri s-au adunat în faţa Catedralei, unde au desfăşurat un steag tricolor fără stemă şi au aprins lumânări. S-a cântat ”Deşteaptă-te romane”. Forţele de ordine au deschis focul în plin, câţiva manifestanţi reuşind să fugă, cei mai mulţi rămânând, însă, pe loc, răniţi sau morţi. (Din statisticile oficiale rezultă că la Spitalul Judeţean din Timişoara se aflau, la 18 decembrie, 58 de cadrave şi 240 de răniţi.)

1989 - România a închis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS şi Bulgaria.

1991 - Federaţia Rusă a recunoscut independenţa R. Moldova, Boris Elţîn declarând că Rusia este gata să stabilească relaţii diplomatice cu această ţară.

1991 - La Strasbourg, România a semnat actul de aderare la Convenţia Culturală Europeană.

1992 - Guvernul României a recunoscut R. Cehă şi R. Slovacă în calitate de subiecte distincte de drept internaţional, cu efect juridic, începând de la 1 ianuarie 1993.

1998 - Institutul de Istoria Artei ”George Oprescu”, de pe lângă Academia Română şi Arhiva Naţională de Filme au lansat ”Producţia cinematografică din România”, volumul reprezentând prima filmografie adnotată a peliculelor sonore, de ficţiune, româneşti, din perioada 1930-1948, de la apariţia sonorului şi pînă la preluarea puterii de către comunişti.