Genomul plantei de soia, una dintre cele mai importante plante agricole, ale cărei seminţe sunt bogate în proteine, fiind şi o importantă sursă de uleiuri vegetale, a fost secvenţiat, oferind astfel posibilitatea obţinerii unor recolte mai mari. Soia (Glycine max) a devenit astfel prima specie de leguminoase al cărei genom a fost secvenţiat, după cele ale plantelor de culturi intensive, printre care se numără orezul, porumbul şi viţa-de-vie. Secvenţierea ei ar putea deveni un punct de referinţă pentru cele peste 20.000 de specii de legume şi leguminoase. Cunoaşterea secretelor genomului plantei de soia permite o mai bună înţelegere a capacităţii acestei plante de a transforma dioxidul de carbon, apa, lumina solară şi azotul din atmosferă şi a mineralelor în energie, proteine şi nutrimente utile pentru oameni şi animale.

Oamenii de ştiinţă din cadrul Universităţii Purdue au putut, cu această ocazie, să identifice, totodată, prima genă care oferă rezistenţă în faţa unei boli, rugina asiatică a plantei de soia (Phakopsora pachyrhizi), ce poate provoca pierderi între 10% şi 80% din totalul recoltelor. Un număr de 18 instituţii publice şi private americane au participat la această secvenţiere. Aceste noi informaţii genetice ar putea conduce la obţinerea unor plante ce produc mai multe seminţe, ce conţin mai multe proteine şi lipide, care se adaptează mai bine la condiţii de mediu dificile şi care vor fi mai rezistente în faţa bolilor.

Plantele de soia pot să asimileze azotul din atmosferă graţie unor relaţii de simbioză cu microorganisme din sol, o inovaţie genetică moştenită din trecutul evolutiv al plantei, care joacă un rol important în procedeul de rotaţie a culturilor. Cercetătorii au descoperit în special 52 de gene ce administrează dezvoltarea la nivelul rădăcinilor de soia a unor noduli în care bacteriile transformă azotul atmosferic într-o formă asimilabilă de către plantă şi de celelalte plante cultivate. ADN-ul plantei de soia, care conţine un total de 1,1 miliarde de nucleotide, ar putea conţine 46.430 de gene codificatoare, furnizoare de material genetic pentru producerea proteinelor. Nu mai puţin de 1.110 dintre aceste gene sunt implicate în metabolismul lipidelor şi ar putea fi folosite pentru obţinerea unor varietăţi de soia care produc mai mult ulei, ce ar putea fi folosit, la rândul lui, pentru fabricarea carburanţilor biodiesel. Cercetătorii au identificat, cu această ocazie, o mutaţie ce ar putea fi folosită pentru a face ca soia să fie mai uşor de digerată şi o alta care le-ar permite animalelor să absoarbă mai mult fosfor, conţinut în alimentele pe bază de soia şi să polueze astfel mai puţin mediul înconjurător.