Postul a început luni, 27 februarie, durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, și ține până în Duminica Învierii Domnului, de Sfintele Paști, care, anul acesta, vor fi sărbătorite de toți creștinii (ortodocși și catolici) la aceeași dată: 16 aprilie. ”Învierea Domnului constituie „kilometrul zero“ al calendarului liturgic creştin”, spune, într-un text încredințat „Ziarului de duminică“, filologul și editorul Alexandru Ciolan, specialist în lexicologie și lexicografie, care explică și cum se calculează data la care sunt sărbătorite Sfintele Paști în lumea ortodoxă și în cea catolică. În funcţie de data Paştilor, care fluctuează în sus şi în jos într-un interval de 35 de zile, se construieşte întreg edificiul anului bisericesc. De această dată depinde începutul Triodului (cele zece săptămâni dinaintea Învierii, care includ Postul Mare), tot de ea depinde Penticostarul (cele cincizeci de zile dintre Învierea Domnului şi Rusalii), ca şi începutul şi durata Octoihului (perioada de după Rusalii, până la următorul Triod; în cazul în care într-un an data Paştilor cade cel mai devreme posibil, iar în anul următor cel mai târziu posibil în cadrul intervalului de 35 de zile în care se încadrează data Învierii Domnului, Octoihul va avea numărul maxim de săptămâni; în cazul contrar, numărul minim). Tot de data Paştilor depinde şi lungimea postului sfinţilor Petru şi Pavel (care poate avea de la câteva zile până la trei săptămâni). Şi tot de data Învierii Domnului depinde succesiunea duminicilor din Octoih. Felul în care se calculează data Învierii a fost stabilit, spre a tranşa disputele de până atunci cu privire la computul pascal, de primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325. Conform hotărârii Sinodului de la Niceea, Paştele trebuie să fie sărbătorit duminica, pentru că duminică a fost ziua Învierii Domnului. Şi trebuie să fie o duminică cu lună plină, prima duminică cu lună plină de după echinocţiul de primăvară, pentru că aşa a fost în duminica Învierii.