Operatorul centralei nucleare nipone Fukushima 1, Tokyo Electric Power (Tepco), a început de luni seara să derverseze în ocean 11.500 tone de apă radioactivă, care s-a acumulat în instalaţiile avariate. Cu puţin înainte de începerea operaţiunilor de deversare, un purtător de cuvânt al Tepco şi-a cerut scuze la televiziune pentru poluarea produsă de deversare, dar a avertizat că apa deversată este slab radioactivă. Tepco a vărsat şi un lichid ce conţine colorant în tunelul apropiat de reactorul nr.2 al centralei pentru a determina ruta pe care apa radioactivă ajunge în ocean. S-a vărsat un lichid de culoare albă într-un tunel ce duce la bazinul unde sâmbătă s-a detectat o crăpătură de circa 20 centimetri, care permite ca apa cu un ridicat grad de radioactivitate să se scurgă în ocean. Prin folosirea colorantului se doreşte găsirea rutei exacte pe care ajunge în ocean apa contaminată, despre care se crede că, dat fiind ridicatul ei nivel de radioactivitate, ar putea proveni de la nucleul reactorului 2.

Tepco are în vedere mai multe posibilităţi pentru a opri această scurgere în mare, între care astuparea crăpăturii cu produse chimice sau instalarea unei bariere pe litoral pentru a opri apa radioactivă. În paralel, tehnicienii continuă eforturile pentru a drena apa radioactivă care inundă subsolul clădirilor în care se află turbinele unităţilor 1, 2 şi 3, ce îngreunează în mod serios lucrările de răcire a reactoarelor centralei Fukushima. În contextul îngrijorării faţă de nivelul de radioactivitate, guvernul examinează, între altele, posibilitatea de a acoperi clădirile reactoarelor cu un înveliş special. Dacă s-ar aplica la cele patru unităţi cu probleme, această opţiune ar putea costa circa 80 miliarde de yeni, circa 666 milioane de euro, iar punerea în practică ar dura circa două luni. Această posibilitate a fost însă criticată de unii experţi, care au semnalat riscul ca învelişul să fie distrus de căldura ce emană de la reactoare.

• Ajutor suplimentar • Comisia Europeană a decis, ieri, să aloce un ajutor suplimentar de zece milioane de euro pentru Japonia, întinzând astfel o mână de ajutor autorităţilor nipone care fac eforturi pentru depăşirea consecinţelor puternicului seism de 9 grade, urmat de tsunami. Aceste resurse ar urma să ajungă la peste 30.000 de persoane care trăiesc în adăposturi provizorii şi depind de ajutoarele de hrană, apă şi produse de primă necesitate. Seismul, ce a fost urmat de un tsunami, a măturat pur şi simplu în data de 11 martie nord-estul Japoniei, făcând cel puţin 28.000 de morţi şi dispăruţi. Circa 250.000 de sinistraţi trăiesc în adăposturi provizorii.

• Un precedent încă periculos • Laptele şi alte alimente, precum ciupercile şi fructele de pădure sunt contaminate încă în unele zone ale Ucrainei, după 25 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobâl. Grupul de activişti pentru protecţia mediului înconjurător Greenpeace a publicat concluziile investigaţiilor sale în perspectiva abordării lor în conferinţa internaţională despre Cernobâl, ce va începe în Ucraina pe data de 19 aprilie. Reuniunea capătă o semnificaţie în plus după gravul accident produs prin avarierea centralei nucleare de la Fukushima 1. Ucraina caută să obţină o finanţare externă de 600.000 milioane de euro pentru a construi un nou sarcofag masiv peste reactorul centralei de la Cernobâl care a explodat în anul 1986, împrăştiind substanţe radioactive în Belarusul vecin şi în alte zone ale Europei. Ancheta în trei zone ale Ucrainei, efectuată la începutul acestei luni, s-a axat pe depistarea nivelului de contaminare a produselor alimentare pe plan local cu cesium-137, realizată în jurul regiunii în timp. Investigaţiile au arătat grade diferite de contaminare la produse alimentare ca laptele şi derivatele lactate, ciuperci, fructe de pădure şi rădăcini de legume, precum sfecla şi cartofii, extrase în mediul rural în Ucraina.