Numărul românilor care pleacă din piața reglementată a energiei electrice, în căutarea facturilor mai mici din piața 100% liberalizată a crescut de peste zece ori, în ultimele 18 luni, ajugând la peste 1,2 milioane, potrivit datelor ANRE. Schimbarea furnizorului se face gratuit, prin notificarea sa cu 21 de zile înainte, iar important de reținut este că nimeni nu rămâne în beznă. În caz că o firmă din piața liberă dă faliment, consumatorii sunt preluați de unul dintre furnizorii de ultimă instanță din zonă. Da, „furnizorii“ - și în acest segment este concurență și, implicit, tarife mai mici decât în trecut. ANRE recomandă celor care fac asta să fie atenți la contracte, pentru a se asigura că tarifele cu care au fost „momiți“ sunt valabile pentru întreaga durată a contractului de furnizare.

Numărul consumatorilor casnici de electricitate care părăsesc piaţa reglementată şi aleg să încheie contracte noi, în piaţa liberă, a crescut de zece ori în ultimul an şi jumătate, ajungând la aproape 1,2 milioane consumatori, potrivit datelor Autorității Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). De la 1 ianuarie 2018, piaţa de energie electrică este complet liberalizată, iar ANRE mai stabileşte preţul doar pentru cei care nu doresc să părăsească segmentul reglementat. Astfel, dacă la finele lui 2016 numărul consumatorilor casnici în regim concurenţial era de 128.692, un an mai târziu, la sfârşitul lui 2017, acesta ajungea la 901.854. Mai mult, în primele trei luni din 2018, trendul a continuat, iar numărul casnicilor care acum activează în piaţa liberă a ajuns la 1.189.528. În total, în România există 8.869.569 de consumatori de energie, dintre care 8,5 milioane casnici şi 342.727 industriali. Prin urmare, 17% din numărul total de consumatori activează în prezent în piaţa liberă, faţă de doar 3% la finele lui 2016. Ce a determinat exodul? În primul rând, preţul. Pe site-ul ANRE, unde găsiți un comparator de preţuri de la diverşi furnizori, există cel puţin 20 de oferte de livrare a electricităţii la tarife mai mici decât cele ale furnizorului tradiţional (numit furnizor de ultimă instanţă sau FUI - n.r.). Un client din Bucureşti, spre exemplu, găseşte în piaţa liberă electricitate mai ieftină şi cu 13% faţă de preţul FUI. Consumatorii trebuie totuşi să ştie că acesta este doar preţul energiei, nu al facturii finale, în care se regăsesc şi alte costuri care nu pot fi eliminate şi care nu ţin de furnizor, precum contribuţia de cogenerare, certificatele verzi, acciza şi TVA. În plus, unele oferte alte furnizorilor includ plata unui tarif de rezervare pe zi, care se adaugă la preţul energiei propriu-zise. „Posibilele riscuri ce ar pot apărea sunt cele generate de fluctuaţia preţurilor şi de caracterul aleatoriu al evoluţiilor din piaţă. Pentru a preîntâmpina, pe cât posibil, astfel de situaţii, consumatorul trebuie să analizeze cu atenţie oferta furnizorului concurenţial şi toate clauzele contractului de furnizare, inclusiv cele referitoare la preţul care îi este oferit şi la perioada pentru care urmează să se aplice, astfel încât să se asigure că vor avea condiţii avantajoase în toată perioada contractuală“, spun cei de la ANRE. De notat că schimbarea furnizorului de electricitate se face gratuit, prin notificarea cu 21 de zile înainte. La fel de important, potrivit ANRE, este că nimeni nu rămâne fără curent. În situaţia în care furnizorul nu mai poate livra marfa promisă din diverse cauze, precum insolvenţa sau falimentul, consumatorii săi sunt preluaţi de FUI din zona respectivă. Și aici există concurență, fiind mai mulți FUI care se bat între ei, micșorând astfel tarifele. La final, să mai spunem că din factura finală plătită de consumatorii casnici, în medie pe ţară, 45,2% reprezintă achiziţia de energie electrică, 29,8% este tariful de distribuţie, 5,9% cel de transport, 8,1% reprezintă costurile de furnizare, 8,6% - cele cu certificatele verzi, 2,2% - contribuţia pentru cogenerare şi 0,1% - acciza.