Timp de două zile, reprezentanţii celor mai dezvoltate şi dinamice economii ale lumii se întâlnesc la Los Cabos, în Mexic. Premierul britanic, David Cameron, se anunţă a fi cel mai activ lider, urmând să ceară Europei să ia “decizii dificile”, inclusiv reforme structurale, în caz contrar existând riscul unei stagnări permanente a Bătrânului Continent. Potrivit unor extrase publicate ieri de presa britanică din discursul pe care premierul britanic îl va rosti la Summit-ul G20, David Cameron estimează că Zona Euro, din care totuşi Marea Britanie nu face parte, trebuie să se pregătească să facă sacrificii pentru ca dificultăţile de pe continent să nu submineze restul economiei mondiale. În opinia sa, soluţiile alternative sunt fie stagnarea permanentă cauzată de o criză a Zonei Euro, fie o ruptură provocată de incapacitatea de a respecta bazele economiei care ar avea consecinţe financiare ce duc la afectarea gravă a economiei mondiale, inclusiv celei a Marii Britanii. David Cameron este un campion al măsurilor de austeritate şi s-a ţinut de orientările sale, în pofida traversării Marii Britanii printr-o recesiune la sfârşitul anului trecut.

Şefii de stat şi de guvern din ţările bogate şi emergente din G-20 se reunesc într-un context dificil pentru economia mondială, între criza din Zona Euro şi încetinirea ritmului de creştere economică. Soluţionarea problemelor datoriei Zonei Euro reprezintă cea mai gravă problemă la care trebuie să găsească răspuns liderii UE, care urmează să fie îndemnaţi de către omologii lor din restul lumii să accelereze reformele economice. Resursele Fondului Monetar Internaţional (FMI) sunt şi ele pe agenda discuţiilor. Zona Euro şi alte circa douăzeci de state au promis să contribuie cu 430 de miliarde la resursele FMI. Ţările membre BRICS, Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ar putea preciza suma contribuţiei lor, pe care încă n-au stabilit-o. Cu puţin timp înainte de deschiderea reuniunii, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cel american, Barack Obama, s-au întâlnit în condiţiile existenţei unor tensiuni după întreruperea misiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite în Siria.