Mariana Şora, autoare a numeroase volume de eseistică, memorialistică, critică literară şi romane, s-a stins din viaţă luni, la München, la vârsta de 94 de ani.

BIOGRAFIE Scriitoarea s-a născut la Budapesta, pe 26 mai 1917. În 1919, familia acesteia s-a stabilit la Timişoara. A început să înveţe limba română odată cu studiile primare, limbile materne fiind până atunci germana şi maghiara. Pe data de 3 ianuarie 1939, s-a căsătorit cu Mihai Şora. Între 1939 şi 1945, devine bursieră a Guvernului francez. În această perioadă se nasc primii doi copii, Andrei şi Sanda. În 1948, scriitoarea se reîntoarce în ţară şi va avea cel de-al treilea copil, Tom. În 1978, s-a stabilit la Munchen, potrivit site-ului editurii Cartea Românească.

OPERĂ Cele mai importante sunt, înainte de toate, cărţile de critică ale Marianei Şora: \"Heinrich Mann\" (Editura pentru Literatură Universală, 1966), \"Unde şi interferenţe. Studii, eseuri, articole\" (Editura pentru Literatură, 1969), cu texte despre I. L. Caragiale, Ion Creangă, Lucian Blaga, Thomas Mann, Jacob Wassermann, Robert Musil, Franz Kafka, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Heinrich Böll, Günter Grass etc., \"Cunoaştere poetică şi mit în opera lui Lucian Blaga\" (Editura Minerva, 1970), \"Cioran jadis et naguère\" (Éditions de L\'Herne, 1988), \"Despre, despre, despre…\" (Editura Nemira, 1995, 2000). Mereu în empatie cu cel despre care scrie, analiza Marianei Şora este participativă (fără emfază), rafinată (fără înflorituri), subtilă (fără maliţie). De fapt, perspectiva este, de fiecare dată, mai curând ontologică decât (strict) literară, se arată pe site-ul programului Restitutio Benjamin Fondane, coordonat de filosoful şi eseistul Mihai Şora şi scriitoarea şi cercetătoarea Luiza Palanciuc.

Demne de menţionat sunt şi numeroasele traduceri ale Marianei Şora în germană sau franceză din literatura română clasică şi contemporană, din germană, franceză, maghiară în română, dar şi Ionesco, Böll, Kafka, Thomas Mann, Magda Szabó sau din maghiară în germană. Urmează scrierile de ficţiune ale Marianei Şora: \"Rătăcire\" (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995), reluat, ulterior, în volumul \"Mărturisirile unui neisprăvit\" (Editura Cartea Românească, 1999), scrierile confesive (jurnale, memorii): \"O viaţă-n bucăţi\" (Editura Cartea Românească, 1992, 2001, 2007), \"Filigrane. Scrisori din Paris şi alte proze din cinci decenii\" (Editura Elion, 2000), \"Cenuşa zilelor. Jurnal, 1997-2001\" (Editura Albatros, 2002), \"Două jurnale faţă în faţă\" (Editura Cartea Românească, 2009).