Într-un context de tensiuni teritoriale puternice cu Japonia, în Marea Chinei de Est, China a anunţat, ieri, intrarea în serviciu a primului său portavion. ”În această dimineaţă, primul portavion chinez, Liaoning, a fost admis oficial în serviciul activ”, a anunţat Ministerul chinez al Apărării, precizând că a denumit nava, construită pornind de la o cocă fabricată în fosta URSS; cu numele unei provincii din nord-estul Chinei. Acest portavion va permite Chinei sporirea capacităţilor de luptă ale marinei sale naţionale la un nivel modern şi ameliorarea capacităţilor sale de apărare. Nava va juca un rol important în apărarea intereselor suverane ale statului”, a precizat ministrul.
Acest portavion, o navă la origine denumită Variag şi destinată Marinei sovietice, a fost renovată, timp de mai mulţi ani, pe un şantier naval din Dalian, provincia Liaoning. Această navă-amiral, care reprezintă ambiţiile navale ale Beijingului, a efectuat prima sa ieşire pe mare în august 2011. Ulterior, ea a fost supusă unui număr de circa zece teste pe mare. Potrivit experţilor independenţi, va fi nevoie de mai mulţi ani pentru ca Beijingul să se doteze cu un grup aeronaval complet operaţional. China a demarat deja, fără să anunţe, un program de construire a unui alt portavion sau chiar a două astfel de nave, mai apreciază experţii.
Tot ieri, şase nave ale gărzii de coastă taiwaneze însoţite de zeci de ambarcaţiuni de pescuit au intrat în apele teritoriale japoneze din largul insulelor revendicate de Taiwan şi de China, a anunţat paza de coastă niponă. Anumite nave ale pazei de coastă taiwaneze transportă trupe de elită înarmate. Conform unui responsabil al pazei de coastă japoneze, navele de pescuit arborau drapele şi banderole care proclamau: ”Jurăm să apărăm Diaoyutai”, numele taiwanez al insulelor. Aceste nave fac parte dintr-o flotă de 50 de nave de pescuit însoţite de 12 nave ale pazei de coastă, care a părăsit insula Taiwan, luni, cu scopul de a afirma suveranitatea taiwaneză asupra arhipelagului Senkaku, numit Diaoyutai de taiwanezi. Când au ajuns în apropierea apelor teritoriale japoneze, paza de coastă niponă a prevenit navele taiwaneze să nu meargă mai departe. Însă un membru al gărzii de coastă taiwaneze a răspuns prin radio: \"Acestea Limita apelor teritoriale se întinde la 22 de kilometri în largul insulelor.
Acest grup de insule nelocuite, situat la 200 de kilometri nord-est de Taiwan şi la 400 de kilometri vest de Okinawa (Japonia) este la originea situaţiei foarte tensionate între Japonia, care le controlează şi China şi Taiwan, care le revendică. Pe lângă valoarea lor strategică incontestabilă. aceste insule ar putea adăposti hidrocarburi în adâncul mării. Tensiunea a escaladat brusc, la începutul lui septembrie, după ce Guvernul japonez a cumpărat trei dintre insule de la proprietarul privat nipon. Beijingul a decis imediat să trimită nave către micul arhipelag, în timp ce a demarat o săptămână de manifestaţii antijaponeze, uneori violente, pe întreg teritoriul Chinei. Duminică, China a decis să amâne o ceremonie care trebuia să marcheze 40 de ani de la normalizarea relaţiilor cu Japonia, prevăzută iniţial pentru 27 septembrie. Într-o încercare de a reduce tensiunile, Japonia l-a trimis luni la Beijing pe ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Chikao Kawai. UE a făcut apel, ieri, la toate părţile implicate în criza din Marea Chinei de Est să ia toate măsurile necesare pentru calmarea situaţiei într-o regiune unde UE are interese importante.
Fără să nominalizeze China, Japonia sau Taiwanul, şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton, a cerut, într-un comunicat scurt, \"tuturor părţilor implicate\" să caute \"o soluţie paşnică şi mutuală\", în conformitate cu dreptul internaţional şi Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării, pentru \"clarificarea bazei revendicărilor lor\".
\"UE face apel la toate părţile să ia măsuri pentru calmarea situaţiei\", conchide comunicatul.
Criza sino-japoneză din Marea Chinei de Est s-a agravat marţi odată cu sosirea a opt nave ale pazei de coastă taiwaneze şi a zeci de vapoare de pescuit în apele teritoriale japoneze în largul arhipelagului Senkaku, care aparţine Japoniei, dar care este revendicat de Beijing şi Taipei sub numele de Diaoyu.
Tensiunile au crescut brusc la începutul lunii septembrie, după ce Guvernul japonez a cumpărat trei dintre insulele din arhipelag de la proprietarul lor nipon. Imediat, Beijingul a decis să trimită nave spre micul arhipelag, în timp ce în China au avut loc manifestaţii antijaponeze, uneori violente.