RESPECTAREA DREPTURILOR DE AUTOR După mai bine de doi ani de amendări şi aprobări, Legea Sinde, denumită astfel după cea care a promovat-o, fostul ministru socialist al Culturii, Angeles Gonzalez Sinde, este aplicată de ieri, odată cu intrarea în funcţiune a noului regulament al comisiei pentru proprietatea intelectuală, organismul ce se ocupă de reclamaţiile depuse împotriva posesorilor sau administratorilor de pagini web, ce pun la dispoziţia internauţilor materiale protejate de copyright. Legea a fost aprobată de Legislativ cu sprijinul puterii şi opoziţiei de la acel moment, a fost susţinută de reprezentanţii industriei audiovizuale, însă s-a confruntat cu o opoziţie directă din partea internauţilor, care au reuşit să aducă în faţa Tribunalului Suprem o cerere de suspendare a măsurilor, care a fost admisă spre analiză de instanţa menţionată. Comisia pentru proprietatea intelectuală este formată din două secţii. În prima, trei membri numiţi de ministrul Culturii, la propunerea unor subsecretari de stat din Ministerele Justiţiei, Culturii şi Economiei, se ocupă de medierea şi arbitrarea diferendelor ce apar între diferite entităţi sau persoane, când este vorba de protecţia drepturilor de autor. În a doua, prezidată de secretarul de Stat pentru Cultură, Jose Maria Lassalle, cei patru membri din Ministerele Culturii, Industriei, Economiei şi din partea Guvernului central se ocupă de aplicarea procedurii de închidere a unor pagini web ce afectează drepturile de autor. Secţiunea primeşte reclamaţiile, trimite semnalizări celor reclamaţi, cere informaţii şi, dacă este cazul, transmite unei instanţe cererea de retragere a materialelor sau suspendarea serviciilor din paginile de Internet respective.

POTENŢIALE ABUZURI Circa 200 de pagini web ar putea fi supuse unor reclamaţii aduse în faţa comisiei menţionate. Proprietarii sau administratorii paginilor web, odată reclamaţi, au la dispoziţie 48 de ore pentru a retrage voluntar materialele puse la dispoziţia internauţilor şi protejate de drepturi de autor. Dacă nu le retrag, li se mai acordă trei zile, pe durata cărora membrii comisiei observă dacă au fost afectate drepturile de proprietate intelectuală şi, dacă este cazul, cer retragerea sau suspendarea serviciilor în 24 de ore. În caz contrar, se va transmite unui judecător cererea de a ordona administratorilor să suspende serviciile sau pagina web în cauză. Legea prevede, practic, o decizie judecătorească obligatorie în cazul închiderii vreunei pagini web pentru descărcări ilegale. Guvernanţii susţin că măsurile întăresc garanţiile atât pentru creatori, cât şi pentru cei ce oferă servicii web asupra cărora planează îndoiala încălcării drepturilor de autor. Internauţii apreciază însă că principala problemă a formei iniţiale a măsurii nu a fost înlăturată: membrii comisiei menţionate rămân cei ce decid dacă s-a comis o încălcare a legii şi cei care cer instanţei închiderea unei pagini web. Decizia depinde tot de guvernanţii care au propus legea şi nu este lăsată în mâinile justiţiei.

ÎNGRIJORARE LA ONU Înaltul comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la restricţionarea accesului la Internet în numeroase ţări, dar şi la detenţiile arbitrare ale unor bloggeri. ”Internetul a transformat mişcările ce militează pentru drepturile omului. Statele nu mai deţin monopolul asupra informaţiei. Am văzut cum persoane curajoase au folosit Internetul pentru a-şi revendica drepturile”, a declarat Navi Pillay, vorbind cu ocazia unei reuniuni consacrate libertăţii de exprimare pe Internet.

Comisarul european pentru Comerţ, Karel de Gucht, a declarat în PE că Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) nu reprezintă un atac contra libertăţilor cetăţenilor europeni, ci o protecţie. ACTA nu poate intra în vigoare fără acordul PE, care însă nu îl poate schimba, având doar puterea de a-l aproba sau respinge. Deoarece nu există termen limită pentru decizia asupra acordului, PE ar putea să o amâne nelimitat, ceea ce ar împiedica intrarea în vigoare a ACTA.