• Trei zile de doliu naţional • Biserica Ortodoxă Sârbă a confirmat, duminică, moartea patriarhului său, Pavle, la vârsta de 95 de ani. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe a fost internat în spitalul militar din Belgrad în urmă cu doi ani, din cauza mai multor probleme de sănătate a căror natură nu a fost dezvăluită niciodată de autorităţile religioase.

• Un moderat • Pavle a preluat conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe în 1990, chiar înainte de destrămarea sângeroasă a Federaţiei Iugoslave. Biserica Ortodoxă a câştigat o mare influenţă în rândul populaţiei sub autoritatea sa. Majoritatea celor 7,5 milioane de sârbi sunt ortodocşi. Înainte de a-şi exprima susţinerea faţă de naţionaliştii sârbi în timpul conflictului din Croaţia şi Bosnia, la începutul anilor \'90, Biserica Ortodoxă Sârbă a fost adeseori suspectată că ajută foştii lideri sârbi bosniaci să se ascundă, în special pe Radovan Karadzic, fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, care a fost arestat în iulie 2008. Înainte de a fi ales cel de-al 44-lea patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe, Pavle a fost episcop al Kosovo, teritoriu pe care Serbia îl consideră provincia sa meridională şi care reprezintă pentru sârbi leagănul culturii şi istoriei lor. Pavle a mers de mai multe ori în Kosovo din 1999, data retragerii forţelor fostului preşedinte iugoslav Slobodan Milosevic, pentru a-şi exprima susţinerea faţă de episcopii sârbi rămaşi în regiune, precum şi faţă de minoritatea sârbă. Biserica Ortodoxă Sârbă s-a mobilizat pentru a împiedica independenţa Kosovo, proclamată până la urmă în februarie 2008. Pavle a fost considerat un moderat în cadrul Bisericii Ortodoxe. Sub conducerea sa, aceasta şi-a făcut din nou auzită vocea în ţară, graţie mai ales introducerii orelor de religie în şcoli. Problemele religioase au fost înăbuşite cu grijă după al doilea război mondial, de regimul comunist al fostului preşedinte iugoslav Josip Broz Tito. Potrivit mai multor sondaje, Biserica Ortodoxă este instituţia în care cetăţenii sârbi au cea mai mare încredere.

• Un critic • Rămas fidel Bisericii Ortodoxe Ruse, Pavle condamna, într-o scrisoare trimisă în ianuarie 2008 patriarhului de atunci al Moscovei, Aleksei al II-lea, decizia Bisericii Ortodoxe Române de a reactiva Mitropolia Basarabiei, afirmând că reactivarea Mitropoliei Basarabiei are legături cu perioada nazistă. Pavle sublinia că “sfidarea tradiţiilor canonice a stat la baza creării aşa-numitei Mitropolii a Basarabiei”. La prima sa şedinţă de după întronizarea patriarhului Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis reactivarea a trei eparhii istorice în R. Moldova. Decizia a fost criticată cu vehemenţă şi calificată drept “hoţie la drumul mare” de Biserica Ortodoxă Rusă, care consideră că R. Moldova aparţine spaţiului său canonic, dar şi de Bisericile Ortodoxe din Ucraina şi Bulgaria, precum şi cea a Cehiei şi Slovaciei. Decizia a fost criticată şi de Mitropolia Moldovei, supusă canonic Moscovei, care activează în R. Moldova în paralel cu Mitropolia Basarabiei, aflată în subordinea Patriarhiei Române.