Saparmurat Niazov, care a condus fosta republică sovietică timp de 21 de ani, a decedat subit, joi dimineaţă, la vîrsta de 66 de ani. Potrivit televiziunii publice, "Turkmenbaşi (liderul turkmenilor) cel Mare a decedat în urma unui infarct".

Guvernul turkmen a decretat şapte zile de doliu naţional, începînd de joi, preşedintele urmînd să fie înmormîntat duminică, la Kipceak, în apropiere de capitală, într-un mausoleu construit de grupul francez pentru lucrări publice Bouygues. Trupul neînsufleţit va fi depus duminică la Palatul Prezidenţial din Ashabad, pentru ultimul omagiu. Cortegiul se va îndrepta apoi spre satul său natal, Kipceak, aflat la 15 kilometri de capitală. Saparmurat Niazov va fi înmormîntat lîngă tatăl său, cei doi fraţi şi rămăşiţele pămînteşti ale mamei sale, moartă în timpul unui cutremur. Preşedintele turkmen inaugurase, în octombrie 2004, impunătoarea moschee şi care poate adăposti o mie de persoane şi dispune de minarete care ajung pînă la 90 de metri înălţime.

Consiliul de Securitate al ţării s-a reunit joi, în sesiune extraordinară, pentru a purta discuţii pe tema stabilităţii şi ordinii publice din această ţară. La cîteva ore după anunţarea oficială a decesului lui Niazov, străzile din capitală erau liniştite, nefiind semnalată nici o adunare spontană. Vicepremierul turkmen, Gurbanguli Berdimuhammedov, va asigura preşedinţia interimară a Turkmenistanului, după moartea lui Niazov.

Liderul turkmen Saparmurat Niazov a avut un dezvoltat cult al personalităţii. Turkmenistanul, aflat pe locul al cincilea în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz natural, a eliminat alegerile, Niazov proclamîndu-se preşedinte pe viaţă. Acesta a denumit luna ianuarie după numele său, iar aprilie după cel al mamei sale şi a interzis baletul, dinţii de aur şi muzica înregistrată. Pentru a-şi lua carnetul de conducere, sărmanii turkmeni erau nevoiţi să recite pe de rost cît mai multe strofe din cartea de poezii scrisă de eminenţa cenuşie a ţării! O planetă din constelaţia Taur, o rasă de cai, o specie de pepene, cel mai mare canal din lume, vapoare şi copii au fost de asemenea denumite după Turkmenbaşi. Faţa sa plină şi părul brunet, pieptănat în stilul lui Elvis pot fi remarcate pe etichetele sticlelor de votcă şi coniac, ceai şi chiar alimente! Potretele lui Niazov sînt prezente pe pereţii din birourile oficiale şi pe cabina piloţilor din cel mai vechi aparat de zbor al liniilor aeriene turkmene, iar sloganurile lui sînt prezente peste tot. În capitala turkmenă, care iese din nisip ca un Dubai de dimensiuni reduse, se află o statuie a liderului poleită cu aur. O mare parte a capitalei constituie un monument în onoarea sa. Niazov a condus Turkmenistanul dintr-un birou decorat ca un cort de nomazi, asemănător celor ale hanilor, care au condus în timpuri îndepărtate acest teritoriu deşertic. El oferea adesea un cal liderilor străini cu care se întîlnea.

Din orfelinat la putere

Saparmurat Niazov s-a născut la 19 februarie 1940, într-o familie săracă de muncitori. Tatăl său a fost ucis în cel de-al doilea război mondial, iar în timpul cutremurului din 1948 din capitală, au murit şi ceilalţi membri ai familiei, crescînd într-un orfelinat. A urmat o carieră în inginerie, în domeniul construcţiilor, înainte de a deveni lider al Partidului Comunist din Turkmenistan, în 1985, la alegerea preşedintelui sovietic Mihail Gorbaciov. A rămas la putere şi după declinul sistemului sovietic. Uniunea Sovietică a premiat Turkmenistanul pentru producţia anuală de gaz de aproximativ 80 de miliarde de metri cubi. După proclamarea independenţei, toate veniturile obţinute din vînzările de gaz au ajuns însă în trezoreria turkmenă.

Niazov avea o pasiune pentru bijuterii şi pietre preţioase, purtînd pe degete inele opulente şi ace de cravată decorate cu pietre scumpe. Majoritatea populaţiei, formată din cinci milioane de cetăţeni, trăieşte în sărăcie, aici fiind înregistrată cea mai redusă speranţă de viaţă în rîndul femeilor din fosta Uniune Sovietică. Niazov cheltuia banii foarte repede, însă generozitatea sa extravagantă a dispărut în momentul negocierilor cu opoziţia. Disidenţii au fost deţinuţi sub conducerea sa, aspru criticată de grupurile care militează pentru drepturile omului. Saparmurat Niazov a obţinut locul trei în clasamentul realizat de revista britanică "New Statesman" al celor cinci cei mai importanţi dictatori din lume, plasîndu-se cu doar două locuri mai jos decît liderul nord-coreean Kim Jong-Il. Comitetul de Protecţie a Jurnaliştilor, cu sediul la New York, consideră că Turkmenistanul este cea de-a treia ţară din lume după rata cenzurii, în urma Coreei de Nord şi Birmaniei.