Scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, în vîrstă de 89 de ani, o figură importantă a disidenţei în URSS şi autorul a numeroase romane monumentale despre lagărele sovietice, cum ar fi “Arhipelagul Gulagului”, a decedat în noaptea de duminică spre luni, la domiciliul său din Moscova. Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, Soljeniţîn a decedat ca urmare a unei insuficienţe cardiace acute, duminică, la ora locală 23.45 (24.45 ora României), a declarat fiul său, Stepan, citat de agenţia Itar-Tass.

Scriitorul, bolnav de mai mulţi ani, nu apărea decît rar în public. Imaginile televizate îl înfăţişează în timpul primirii de oaspeţi la casa sa din Troiţe-Likovo, la nord-est de Moscova, în scaun rulant. Soljeniţîn a dezvăluit lumii realitatea din sistemul concentraţionar sovietic în lucările sale “O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”, “Primul cerc” şi “Arhipelagul Gulag”. “La sfîrşitul vieţii mele, pot spera că materialul istoric pe care l-am colectat va intra în conştiinţele şi memoria compatrioţilor mei”, declara el în 2007, după ce preşedintele Vladimir Putin i-a acordat prestigiosul Premiu de Stat rus. Noul preşedinte rus, Dmitri Medvedev, a exprimat condoleanţe familiei scriitorului. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a adus, luni, un omagiu lui Aleksandr Soljeniţîn, “una din cele mai mari conştiinţe ale Rusiei din secolul XX”. “Intransigenţa sa, idealul său şi viaţa sa lungă şi frămîntată fac din Aleksandr Soljeniţîn o figură fabuloasă, moştenitoare a lui Dostoievski. El aparţine panteonului literaturii mondiale. Aduc un omagiu memoriei sale”, a scris Sarkozy.

Născut la 11 decembrie 1918, la Kislovodsk, localitate din Caucaz, Soljeniţîn aderă la idealurile revoluţionare ale regimului care se năştea în acei ani şi studiază matematica. Artilerist în timpul celui de-al doilea război mondial, el este arestat în 1945 şi condamnat la opt ani de închisoare pentru că a criticat competenţele de comandant militar ale lui Stalin într-o scrisoare trimisă unui prieten. Eliberat în 1953, el publică în 1962 povestea unui deţinut din Gulagul sovietic, “O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”, după ce a primit aprobarea noului lider de la Moscova, Nikita Hruşciov. Alte lucrări ale lui Soljeniţîn, “Pavilionul Canceroşilor” şi “Primul Cerc” sînt tipărite clandestin iar în străinătate cunoaşte un mare succes. A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970, dar în 1974, autorităţile de la Moscova i-au retras cetăţenia rusă, expulzîndu-l din URSS. El a locuit apoi în Germania, Elveţia şi SUA, înainte de a reveni în Rusia, în 1994, după destrămarea Uniunii Sovietice. După întoarcerea în ţara natală, el a criticat Occidentul şi evoluţia Rusiei post-sovietice, făcînd apel la reîntoarcerea la valorile morale tradiţionale. El a apreciat însă rolul lui Vladimir Putin, preşedinte în perioada 2000-2008, devenit premier între timp, un partizan al restabilirii puterii şi mîndriei Rusiei, în pofida trecutului său de ofiţer KGB. “Putin a primit drept moştenire o ţară jefuită şi îngenuncheată, cu o majoritate a populaţiei demoralizată şi în mizerie. Iar el a început reconstrucţia sa, pas cu pas, încet. Aceste eforturi nu au fost remarcate şi apreciate imediat”, a precizat Soljeniţîn într-un album publicat în aprilie şi dedicat preşedintelui. În 2006, Soljeniţîn a acuzat NATO că “pregăteşte încercuirea totală a Rusiei şi pierderea suveranităţii sale”.

Trupul neînsufleţit al scriitorului rus va fi depus, astăzi, la Academia de Ştiinţe din Moscova, pentru o ceremonie, înaintea funeraliilor care vor avea loc mîine, a anunţat Fundaţia Soljeniţîn, citată de agenţia Interfax. Ceremonia va începe la ora 11.00 (10.00, ora României) şi va dura toată ziua, a precizat un purtător de cuvînt al Fundaţiei. Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură va fi înmormîntat la cimitirul mănăstirii Donskoi din Moscova. La cererea scriitorului, în urmă cu cinci ani, Aleksei al II-lea, patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, a rezervat un loc în cimitirul mănăstirii Donskoi.