Corina Șuteu încearcă, pe ultima sută de metri, în tăcere, să treacă ordonanța privind cinematografia și să schimbe regulile astfel încât să deființeze modelul actual funcțional și să lase finanțările la mâna cui împarte banii, iar supraviețuirea cinematografiei să stea în decizii bugetare anuale.

Corina Șuteu încearcă din nou marți, în ședința de Guvern, departe de ochii lumii cinematografice, să treacă proiectul de ordonanță privind modificările din cinematografie fără vreo consultare publică. Chiar dacă a șaptea variantă vine cu 57 de articole schimbate, inițiatorii nu au elaborat un nou act normativ, așa cum prevede legea, ci încearcă să schimbe totul prin ordonanță. La fel care și în celelalte cazuri, proiectul nu are avizul Consiliului Național al Cinematografiei și nici al Arhivei Naționale de Film, tocmai lipsa de transparență fiind motivul revoltei mai mutor oameni din domeniu. Ultima variantă propusă de Șuteu nu are un studiu de impact al acestor măsuri.

Reacții negative au venit în trecut și de la comisiile parlamentare de Cultură, reprezentanții acestora susținând că e nevoie de dezbatere pentru ca lucrurile să se schimbe cu adevărat. Dar cea mai gravă acuzație este legată de faptul că ministrul ar încerca, în mandatul său, să promoveze grupuri de interese care să rămână la sursa sigură de finanțare, adică statul.

Potrivit ordonanței care ar urma să ajungă în ședința de Guvern, schimbarea creditului pentru producția de filme cu sprijinul financiar nerambursabil în cuantum de până la 80%, va face ca producării de filme care primesc acest sprijin să nu mai aibă nicio responsabilitate față de CNC.

Specialiștii atrag atenția că filmele, indiferent de calitatea pe care o vor avea, nu vor mai putea fi urmărite prin numărul de spectatori sau după încasări și, paradoxal, statul care finanțează aceste producții, nu va avea niciun drept asupra lor.

Prin proiectul de ordonanță de urgență se modifică forma ajutorului de stat din credit rambursabil fără dobândă care se înlocuiește cu noțiunea de sprijin financiar pentru producție fără a se fundamenta această modificare. În schema de ajutor de stat pentru producția de filme cinematografice care este în vigoare la această dată până în anul 2020, modalitatea de acordare a ajutorului de stat este sub forma creditului direct, rambursabil, fără dobândă

O altă modificare importantă este trecerea Arhivei Naționale de Film (ANF) în subordinea Ministerului Culturii, fără a exista însă vreo justificare de necesitate a acestei măsuri. Prin noua subordonare, ANF preia și dreptul de administrare al patrimoniului cinematografic al Consiliul Național al Cinematografiei, fără să fie explicată modalitatea prin care se schimbă titularul dreptului de administrare, precum și limitele exploatării.

Totodată, dacă CNC-ului, instituție publică centrală de specialitate i se transferă dreptul de administrare asupra proprietății publice cinematografice în administrarea Arhivei Naționale de Film, aceasta nu va putea fi condusă de un manager în baza unui contract de management, ci va trebui condusă de o persoană învestită cu prerogativele de putere publică asemănător directorului general al CNC.

Proiectul mai prevede că ”exploatanţii de săli şi de grădini de cinematograf au obligaţia de a asigura minimum 10% din numărul anual de spectacole cu filme românești sau cu participare românească și cel puţin 10% din numărul anual de spectacole difuzate la orele de maximă audienţă cu filme românești sau cu participare românească”.

Cât privește situația sălilor de cinema, ordonanța arată că cele nepreluate vor putea intra în grija unității administrativ-teritoriale și reprezentantul Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «România-Film». “Vrem să relansăm acest lanț al cinematografelor de artă, care să completeze ceea ce se distribuie în mall-uri și să poată să permită o redifuzare a filmului european și a filmului românesc”, susține ministrul Culturii.

Ce nu spune însă este că situația exploatării sălilor de cinema nu poate face obiectul ordonanței, iar reglementările nu sunt clare cu privire la situația juridică a acestora.

Întrebată marți, la Alba Iulia, de modificările legislative și acuzațiile care i se aduc, Corina Șuteu a declarat că “această ordonanță nu privilegiază anumite grupuri și acesta este și motivul pentru care am făcut atât de multe consultări. Dar trebuie să realizați că intenția de a produce niște schimbări într-un sistem care, până acum, a funcționat într-un mod extrem de feudal, a zgâlțâit foarte tare tocmai grupuri de oameni care ar dori ca lucrurile să continue așa, să fie mai puțin transparente, mai puțin exigente și să încurajeze mai puțin dinamica, ci să încurajeze inerția”.

Ministrul Culturii susține că a avut nenumărate consultări pe marginea ordonanței, asta chiar dacă 58 de cineaști îi cereau în vară demisia tocmai din cauza lipsei de comunicare.