Trei capete de acuzare au stat la baza propunerii de arestare formulate, vineri, de procurori pe numele administratorului unei societăţi comerciale din Constanţa, ce are ca obiecte de activitate transportul fluvial de mărfuri şi prestări de servicii. Neculai Gurguţă este acuzat de comiterea a trei infracţiuni de evaziune fiscală în valoare totală de aproape 500.000 de lei, de spălare de bani în valoare de 100.000 de lei, dar şi de denunţ calomnios. Judecătorii au considerat însă că Gurguţă nu reprezintă un pericol public şi au respins, vineri seara, arestarea sa. În schimb, au dispus obligarea suspectului de a nu părăsi localitatea. Procurorii au atacat cu recurs decizia instanţei. Gurguţă a intrat în atenţia anchetatorilor în luna august a anului trecut, după ce nu a înregistrat în contabilitatea firmei 2.600 litri de motorină achiziţionată de la nave din Portul Constanţa. Gurguţă făcea „aprovizionarea” cu produs petrolier cu ajutorul unei şalupe proprietate personală, pe care montase două rezervoare artizanale pe care le umplea cu motorină, ce era apoi vândută pe „piaţa neagră“. Aceasta a fost prima evaziune înregistrată de anchetatori, în valoare de 8.000 de lei.

Pe Gurguţă nu l-a speriat ancheta deschisă de procurori şi s-a gândit cum ar mai putea face rost de bani. El a fost dat de gol de Fisc, care l-a prins cu mâţa-n sac în timp ce încerca să obţină o rambursare de TVA pentru înregistrări de produse în valoare de 150.000 de lei. Problema lui a fost că mărfurile pentru care cerea rambursarea nu se supun regimului TVA. Gurguţă mai este acuzat că a făcut mai multe tranzacţii cu uree şi fier în valoare de 300.000 de lei, pe care nu le-a înregistrat în contabilitate. Ca primă măsură, procurorii au dispus instaurarea sechestrului asigurător asupra şalupei lui Gurguţă. În ceea ce priveşte instigarea la denunţ calomnios, în 2009, Gurguţă i-ar fi determinat pe mai mulţi interlopi să reclame la CSM un magistrat. Acesta era cel care instrumenta dosarele de reglări de conturi dintre grupările „Fraţii” şi „Spaniolul”. La îndemnul lui Gurguţă, interlopii ar fi făcut denunţuri mincinoase împotriva procurorului de caz, care au făcut obiectul unei cercetări. CSM a decis că reclamaţiile nu sunt adevărate.