Peste numai câteva zile, specialiștii de la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL) vor putea interveni mai rapid în cazul calamităților naturale cu ajutorul noilor tehnologii, implementate prin proiectul WATMAN - Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor - etapa I. În cadrul aceluiași proiect, ABADL va monitoriza mai ușor calitatea apei Dunării din bazinul său hidrografic cu ajutorul unor stații automate cu senzori pentru monitorizarea calității apei.Unul dintre aceste dispozitive va fi montat la Ostrov, la intrarea fluviului Dunărea în bazinul hidrografic Dobrogea - Litoral, și cel de-al doilea la evacuarea apei menajere și industriale în apropierea oraşului Cernavodă, la Capidava - Topalu. ”Această măsură de a prinde centrala nucleară între cele două stații și o monitorizare a calității apei în mod permanent este principalul beneficiu. În dispeceratul nostru, care funcționează 24 de ore din 24, cineva urmărește monitoarele și toate avertizările cu care ne confruntăm, alarmează sistemul operativ și intervenția devine extrem de rapidă”, a precizat managerul de proiect, Stelică Hagi. Totul va funcționa prin intermediul computerelor, așa că datele nu vor mai fi citite manual. Dispozitivele sunt alcătuite din două părți. Una din ele va avea senzori amplasați în apă, iar cealaltă se va afla pe uscat și va transmite datele venite de la senzori, prin wireless. În prezent, staţiile automate cu senzori pentru monitorizarea calității apei sunt montate şi se fac teste pentru punerea lor în funcţiune şi pentru transmiterea datelor din teren spre Centrul de Coordonare - sediul ABADL Constanța. Totodată, la Constanța, dar și la Tulcea, au fost construite două centre de intervenție rapidă în caz de inundații sau poluare, care vor simplifica mult munca specialiștilor și îi vor ajuta să intervină prompt. Ambele centre sunt dotate cu echipamente IT utile în cazul dezastrelor naturale, dar și cu echipamente pentru intervenții rapide. Centrul din Constanța se află în zona Pescărie. Proiectul are o valoare de 63 milioane de euro, din care 85% sunt fonduri europene, iar restul de 15% este cofinanțat de la bugetul de stat.