Elevii săraci rămân în urma celor mai înstăriţi, iar accesul lor la învăţământul secundar superior şi post-secundar este limitat, în timp ce rata abandonului şcolar este de 1,5 ori mai mare în rural decât în urban, potrivit Ministerului Educației Naționale (MEN), care vrea să reducă la 11,3%, în 2020, părăsirea timpurie a şcolii. Obiectivul de a reduce rata de părăsire timpurie a şcolii (PTS), care era de 17,3% în 2013, este menţionat într-o strategie al cărei proiect a fost făcut public, săptămâna trecută, de MEN. În România, părăsirea timpurie a şcolii predomină mai ales în rândul anumitor grupuri aflate în situaţie de risc, în special tineri din comunităţile rurale. Realizatorii proiectului de strategie subliniază, totodată, că părăsirea timpurie a şcolii are implicaţii sociale şi economice importante. ”PTS este un factor major care contribuie la excluziunea socială ulterioară în viaţă. Tinerii care părăsesc prematur şcoala sunt mai predispuşi riscului asociat şomajului sau al celui de a câştiga mai puţin odată ce găsesc un loc de muncă”, se arată în proiect. În același document se precizează că estimările legate de competenţe necesare în Europa sugerează că, pe viitor, doar 1 din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de o persoană care a părăsit timpuriu şcoala. Iar această problemă generează o serie de costuri publice şi sociale, sub forma unor venituri şi a unei creşteri economice mai mici, a unor venituri fiscale mai reduse şi a unor costuri mai ridicate pentru serviciile publice, cum sunt cele din sănătate, justiţie şi plata prestaţiilor sociale. Anual în România, aproximativ 12.000 de elevi din învăţământul primar şi peste 28.000 din învăţământul secundar inferior părăsesc sistemul. ”De fapt, dacă analizăm o singură grupă de vârstă, numai 84% dintre elevii înscrişi în clasa întâi în 2004 se mai află în şcoală la finalul clasei a opta”, se mai menţionează în proiect. Conform recomandărilor Consiliului European, o strategie completă pentru reducerea PTS trebuie să combine măsuri de prevenire, intervenţie şi compensare şi să se concentreze mai ales pe intervenţii la nivelul şcolilor şi al elevilor. Prin strategia elaborată de MEN, grupurile ţintite includ copii şi tineri cu vârste între 11-17 ani, cei din familii cu statut socio-economic de nivel scăzut, copii şi tineri din zonele rurale, romi şi alte grupuri marginalizate sau subreprezentate. Realizatorii strategiei spun că aceasta îşi propune să asigure accesul fiecărui copil la o formă de învăţământ sau formare profesională, cel puţin până la vârsta de 16 ani şi absolvirea clasei a 10-a. Inspectoratul Școlar Județean Constanța derulează două proiecte pe fonduri europene prin care dorește să diminueze numărul tinerilor care abandonează școala și să îi reintegreze pe cei care au părăsit de timpuriu instituțiile de învățământ. Este vorba de proiectul ”Libertatea de a-mi schimba viața” și ”Consiliere și Oportunități de Reintegrare și Acces Liver la educație”.