Ministrul turc al Afacerilor Externe, Abdullah Gul, a confirmat public, marţi, că va candida din nou la preşedinţia ţării, din partea formaţiunii aflată la putere. “Candidatura mea la preşedinţia republicii este sprijinită de colegii din partid, am constatat în urma consultărilor”, a declarat acesta după o întrevedere cu şeful partidului de opoziţie Partdiul Acţiunii Naţionaliste, Devlet Baheli, pentru a încerca să-i obţină sprijinul.

Candidatura la alegerile prezidenţiale a acestui fost islamist, a cărui soţie poartă vălul islamic, este la originea gravei crize instituţionale care a izbucnit în primăvară, la Ankara, între Partidul Justiţiei şi Dezvoltării şi tabăra pro-laică, ceea ce a dus la convocarea alegerilor anticipate, la 22 iulie, cîştigate fără probleme de prima tabără. Această decizie a fost luată în cursul unei reuniuni a instanţelor conducătoare ale Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, care s-a desfăşurat luni, sub preşedinţia şefului partidului, premierul Recep Tayyip Erdogan. Primul tur al scrutinului prezidenţial în Adunarea Naţională este prevăzut pentru 20 august. După primele două tururi de scrutin cu majoritate calificată de 367 de voturi, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, care deţine 341 de mandate din cele 550 ale Parlamentului, ar fi astfel în măsură să îşi aleagă candidatul la cel de-al treilea tur, de la 28 august, cu majoritate absolută de 276 de voturi.

Turcia a intrat în primăvară într-o gravă criză politică, urmare a boicotului din partea opoziţiei parlamentare a alegerilor prezidenţiale, ceea ce a dus la anularea scrutinului din lipsă de cvorum. Opoziţia social-democrată boicotase alegerile tocmai pentru a împiedica accederea la preşedinţie a lui Abdullah Gul, dar şi dominaţia instituţiilor de către Partidul Justiţiei şi Dezvoltării pe care îl acuză că vrea să islamizeze societatea. Milioane de turci au ieşit atunci în stradă pentru a-şi declara ataşamentul faţă de laicitate. Partidul Justiţiei şi Dezvoltării respinge aceste acuzaţii şi afirmă că a devenit un partid conservator şi democrat. Criza a culminat cu publicarea de către armată a unui comunicat în care ameninţa cu o intervenţie militară în cazul în care guvernul nu respectă laicitatea.