LEGEA ABSURDULUI Reprezentanţii mai multor ţări membre ale Uniunii Europene nu înţeleg cum în România apar conflicte între reprezentanţii administraţiilor publice locale şi instituţiile subordonate acestora, oficialii europeni considerând că un eventual conflict de interese ar atrebui să apară atunci când persoanele publice reprezintă şi interesele unor societăţi private. Ei bine, la noi, Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are o serie de prevederi care depăşesc absurdul. Potrivit articolului 87, alineatul 1, litera f din Legea 161/2003, „funcţia de primar şi viceprimar este incompatibilă cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local”. Cu alte cuvinte, un primar nu poate reprezenta interesul locuitorilor care l-au ales în societăţile care aparţin fie Consiliului Local, fie Consiliului Judeţean. Mai mulţi primari din judeţul Constanţa vizaţi de legea ANI arată că s-a ajuns în situaţia în care şoferii şi femeile de serviciu să fie reprezentanţii unităţii administrativ-teritoriale în aceste societăţi de interes local. Urmând aceeaşi lege absurdă, ANI a publicat ieri o nouă listă de incompatibili. Pe scurt, 22 de primari şi viceprimari din judeţul Constanţa şi alţi 20 din Sibiu au fost declaraţi incompatibili, întrucât au deţinut şi funcţii de reprezentanţi în Adunările Generale ale Acţionarilor SC RAJA Constanţa şi, respectiv, SC Apă Canal Sibiu. Prefectul Constanţei, Eugen Bola, este revoltat de decizia ANI şi consideră că legea este strâmbă şi trebuie modificată. „Nu cunosc conţinutul raportului. După ce persoana găsită în stare de incompatibilitate contestă în instanţă raportul, se aşteaptă aproximativ doi ani până la o hotărâre judecătorească irevocabilă, pe care sunt obligat să o pun în aplicare”, a declarat prefectul.

INCOMPATIBILII Cei 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa declaraţi incompatibili spun că vor ataca în instanţă decizia ANI. Primarii în funcţie care, dacă vor fi găsiţi incompatibili şi de către instanţa de judecată, nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie timp de trei ani după emiterea hotărârii, sunt: Nicolae Matei - Năvodari, Cristian Maricel Cîrjaliu - Agigea, Ovidiu Brăiloiu - Eforie, Florin Constantin Micu - Tuzla, Tudor Nădrag - Hârşova, Nicolae Urdea - Limanu, Dumitru Chiru - Lumina, Constantin Radu - Amzacea, Gheorghe Chirieac - Mereni, Mariana Gâju - Cumpăna, Marian Gălbinaşu - Corbu, Gheorghe Manta - Chirnogeni, Ion Nicolin - Negru Vodă, Gheorghe Stelian - Topraisar, Cristian Telehoi - Cobadin, Marian Dan - Deleni, Ştefan Marius - Independenţa, cărora li se adaugă şi viceprimarul din Lipniţa, Ion Burcea. Printre incompatibilii declaraţi de ANI sunt şi foştii primari Gelu Iordache - Băneasa, Niculae Stan - Pecineaga, Ioan Suciu - Ciobanu şi Valer Iosif Mureşan - Mihail Kogălniceanu, care în prezent nu mai au cum să fie sancţionaţi.

DECIZII ATACATE ÎN INSTANŢĂ Problema incompatibilităţii a fost ridicată de mai multe ori în ultima lună, chiar şi de vicepremierul Liviu Dragnea şi de cei 87 de senatori USL prezenţi pe litoral, cu ocazia Forumului Cooperării Descentralizate România - Franţa, la o dezbatere cu reprezentanţii autorităţilor locale constănţene. Atât vicepremierul, cât şi senatorii USL au spus că o parte din prevederile legii ANI sunt aberante şi că se lucrează deja la modificarea actului normativ. Numai că, şi dacă ar fi modificată legea, aleşii locali vor rămâne în continuare cu decizia de incompatibilitate, pentru că niciun act nu se va putea aplica retroactiv. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat: „În România sunt 577 de primari găsiţi în stare de incompatibilitate. Este o aberaţie şi un abuz în serviciu. Toate cazurile sunt contestate în instanţă. Tratatul de la Nisa al Uniunii Europene spune că, dacă o normă a unei ţări contravine unei norme europene, primează norma europeană. Tratatul de la Nisa este adoptat de România în momentul aderării la UE. Norma europeană spune că aleşii locali, instituţiile comunale, orăşeneşti, judeţene sunt obligaţi să reprezinte comunităţile care le-au ales în toate instituţiile şi structurile dacă sunt în interesul comunităţii acestora. Nu înţeleg cum primarii pot fi declaraţi incompatibili când ei nici măcar nu sunt remuneraţi pentru funcţiile din consiliile de administraţie sau adunările generale”, declara Constantinescu.

RĂZBUNARE POLITICĂ În ceea ce-l priveşte pe primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag, acesta a explicat că, în cazul său, decizia de incompatibilitate este o răzbunare politică. „Este mai mult decât o aberaţie. În cadrul corespondenţelor cu cei de la ANI, aceştia au solicitat secretarului oraşului Hârşova hotărârile privind numirea ca membru în AGA a RAJA SA şi în societatea Consiliului Local, Edil Urban SRL. Li s-a transmis că nu sunt membru în niciun consiliu de administraţie sau adunare generală. Mai mult decât atât, mi-au verificat foarte atent averea şi firma unde eu sunt acţionar, fără a găsi nimic. Cu toate acestea, ei spun că sunt incompatibil. Nu am primit nicio decizie oficială, dar dacă voi primi, o voi ataca în instanţă şi le voi cere şi despăgubiri morale. Aici este răzbunarea celui care a candidat împotriva mea la alegerile locale din 2012, care este membru al comisiei ANI”, a explicat Nădrag. Primarul oraşului Năvodari, Nicolae Matei, a afirmat că decizia ANI reprezintă un abuz. „Este o mare prostie ce se întâmplă în România. ANI este o instituţie care există doar în România, suntem mai catolici decât Papa”, a adăugat Matei. Primarul comunei Amzacea, Constantin Radu, spune că aşteaptă decizia pentru a putea merge în instanţă. „Această instituţie, ANI, ar trebui să-i urmărească pe cei care se pricopsesc pe spinarea statului, nu să ne urmărească pe noi, care reprezentăm interesele locuitorilor. Este o lege proastă, care trebuie abrogată”, a afirmat Constantin Radu. La rândul său, primarul comunei Cobadin, Cristian Telehoi, spune că nu înţelege cum legea ANI poate fi mai presus de Legea 215/2001 privind administraţia publică locală. „Legea 215 spune foarte clar că primarul reprezintă interesul comunităţii. Nu înţeleg de unde incompatibilitatea decisă de ANI. Vom vedea ce va spune instanţa”, a precizat Telehoi. Cei 22 de aleşi locali declaraţi incompatibili de ANI se vor adăuga celorlalţi 12 care au deschis deja procese în instanţă împotriva ANI. În cazul în care instanţa va menţine deciziile de incompatibilitate date de ANI, spre sfârşitul acestui an există posibilitatea să avem alegeri parţiale în aproximativ jumătate din localităţile judeţului. Şi judeţul Constanţa nu este un caz special. Boala „incompatibilităţii închipuite” este una întinsă la nivel naţional. Or, exact de alegeri anticipate în jumătate din localităţile ţării avem nevoie, în condiţiile în care UE ne cere să ne mobilizăm pentru a atrage mai multe fonduri europene, se încearcă revizuirea Constituţiei şi încă facem eforturi să ne recuperăm după o lungă şi chinuitoare criză financiară. Parcă nu aveam destule probleme, nu-i aşa?