Euforia şi recunoştinţa de la început dau semne de declin, la mai puţin de un an de la recunoaşterea independenţei Abhaziei de către Rusia, în vreme ce controversa cu privire la asimilarea acesteia de către Moscova cîştigă teren. Ultimele două săptămîni au fost dominate de dispune politice la Suhumi, capitala acestei regiuni independente de facto de Georgia în urma războiului din 1992-1993 dar a cărei suveranitate nu a fost recunoscută pînă în prezent decît de Rusia şi de Nicaragua. Preşedintele Serghei Bagapş a anunţat că administrarea aeroportului şi a căilor ferate, ambele aflate într-o stare foarte proastă, va fi transferată ”temporar” (timp de zece ani) Rusiei şi că legea care interzice persoanelor care nu au cetăţenie abhază să achiziţioneze bunuri imobiliare va fi modificată în următoarea perioadă, fapt ce îi va favoriza pe ruşi. Un acord a fost semnat, săptămîna aceasta, atribuind exploatarea zăcămintelor petroliere ale Abhaziei grupului rus Rosneft. Aceste evenimente au avut loc pe fondul trimiterii de circa 1.300 de grăniceri ruşi la frontiera abhazo-georgiană, în virtutea unui acord semnat în aprilie, valabil de asemenea pentru Osetia de Sud, un alt teritoriu separatist georgian. Premierul rus, Vladimir Putin, este aşteptat în iunie la Suhumi.

Această serie de anunţuri a generat o reacţie virulentă din partea opoziţiei abhaze: ”deciziile preşedintelui riscă să afecteze economia ţării şi să provoace o intensificare a sentimentelor antiruse”, au avertizat într-o declaraţie comună mai multe partide politice aliate unor organizaţii civile influnte. ”Această politică riscă să arunce ţara într-o capcană cu caracter parazitar”, a precizat Astamur Tanya, co-preşedintele partidului de opoziţie Forumul pentru Unitate Naţională a Abhaziei. Membrii opoziţiei şi-au concentrat atacurile asupra preşedintelui Bagapş, acuzat că şi-a depăşit prerogativele odată cu negocierea în secret a viitorului infrastrucurilor strategice. Aceştia au evitat să critice Rusia, care este percepută ca fiind o putere protectoare şi unicul aliat al unei Abhazii total izolate. Subiectul relaţiilor cu Rusia este unul foarte sensibil la Suhumi. Din perspectiva diasporei abhaze din Turcia, ai cărei strămoşi au fost strămutaţi în secolul al XIX-lea de Rusia ţaristă, aceasta a păstrat pentru mult timp o imagine a unei entităţi ostile. Recunoaşterea independenţei Abhaziei de către Rusia, la 26 august 2008, pe fondul războiului ruso-georgian, a schimbat sensibil situaţia, fără a înlătura în totalitate temerea că Abhazia nu scapă de Georgia decît pentru a ajunge şi mai mult sub influenţa rusă. Autorităţile abhaze îşi apără poziţia, făcînd mai mult pentru Moscova. ”Dacă opoziţia se agită, asta este pentru că nu se gîndeşte decît la alegerile prezidenţiale prevăzute la 12 decembrie”, a menţionat Stanislav Lakoba, secretarul consiliului de sercuritate abhaz. Sporirea numărului acordurilor cu Rusia se explică, potrivit acestuia, prin începutul unei noi etape. ”Înainte, nu era problema decît de război şi de blocadă. În prezent, vrem să cooperăm şi să prosperăm, chiar şi făcînd compromisuri”, a conchis el.

Pe de altă parte, locuitorii celeilalte regiuni separatiste, Osetia de Sud, sînt chemaţi, duminică, la urne, pentru alegerea membrilor Parlamentului, în contextul în care eforturile de construcţie se lasă aşteptate la nouă luni după conflictul cu armata georgiană. În afară de eforturile de reconstrucţie, miza scrutinului este viitorul politic al preşedintelui separatist Eduard Kokoiti. Opoziţia osetă, de asemenea pro-rusă, îl acuză pe preşedinte de deturnare de fonduri şi materiale de construcţii oferite de Moscova. Rusia a oferit peste zece miliarde de ruble (230 de milioane de euro) Osetiei, dar autorităţile osete susţin că au cheltuit doar 1,5 miliarde din ajutorul rusesc. Patru partide politice sînt în competiţie în scrutinul legislativ, alte două nefiind înregistrate de Comisia Electorală Centrală.