Ultima generaţie de studenţi preBologna este dezavantajată de decizia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), care a prevăzut, pentru anul şcolar 2008-2009, la masterat, un număr mai mic de locuri finanţate de stat decît în anul precedent. Pentru a ne alinia la învăţămîntul european, în anul universitar 2005-2006, universităţile româneşti au adoptat Convenţia de la Bologna. Printre alte aspecte, aceasta prevede ca studiile de licenţă să aibă durata de trei ani şi nu de patru, ca pînă atunci. Aşa se face că, în acest an, de pe băncile facultăţilor au ieşit două serii de absolvenţi: ultima generaţie preBologna şi prima generaţie Bologna. Din păcate, reprezentanţii MECT nu au pus la dispoziţia acestora, aşa cum era normal, de două ori mai multe locuri fără taxă la masterat. În acest fel, generaţia preBologna nu mai are aceleaşi şanse la continuarea studiilor ca generaţiile trecute. Pentru anul universitar 2008-2009, MECT a repartizat 15.784 de locuri pentru licenţiaţii preBologna, faţă de 18.463 cîte au fost în 2007-2008. Un număr de locuri comparabil cu cel de anul trecut, respectiv 18.216 locuri, le este însă rezervat absolvenţilor Bologna. Explicaţia Ministerului Educaţiei este că numărul de locuri alocat la master, anul acesta, pentru absolvenţii preBologna, este conform legii. „Masteratul generaţiilor anterioare este încadrat, conform legii, drept studiu postuniversitar şi urmăreşte aprofundarea unor cunoştinţe dobîndite, într-un domeniu la alegerea celui care doreşte să urmeze un masterat, pe cînd masteratul Bologna se face doar pe domeniul de licenţă. Conform legii, ministerul trebuie să ofere minimum 50% locuri la masterat pentru absolvenţii Bologna şi minimum 33% la studiile postuniversitare, adică acelea care includ masteratul generaţiilor preBologna”, a declarat purtătorul de cuvînt al MECT, Mihaela Suciu. Numărul mic de locuri nu este singura problemă care a apărut anul acesta la masterat. Deşi majoritatea programelor de masterat pentru absolvenţii a patru ani de studii universitare au trei semestre sau chiar patru, ministerul nu mai vrea acum să finanţeze decît un an. În acest fel se încalcă dreptul la educaţie postuniversitară gratuită, ceea ce duce la concluzia că generaţiile care au terminat patru ani de studii sînt clar discriminate prin politica bugetară a MECT. Procesul Bologna a început, în UE, în 1999, cu scopul de a a realiza, pînă în anul 2010, un Spaţiu European al Învăţămîntului Superior. Pentru aceasta, Convenţia de la Bologna prevede cîteva reglementări care să ducă, în final, la creşterea mobilităţii studenţilor europeni, odată cu creşterea calităţii educaţiei acestora. Pentru aceasta, Convenţia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome uşor de citit şi comparat, însoţite de traduceri în engleză ale acestora, care să fie recunoscute în tot spaţiul UE.