Pe parcursul celor patru zile în care s-a desfăşurat cea de-a XI-a ediţie a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), reprezentanţii administraţiei centrale şi locale au dezbătut mai multe probleme cu care se confruntă autorităţile locale din mediul rural. “În a doua zi de lucru am avut întîlnire cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare, în faţa cărora a fost prezentată Agenda Comunelor din România. Ea cuprinde toate problemele cu care se confruntă comunităţile locale. Agenda Comunelor reprezintă şi o agendă politică destinată partidelor, de care trebuie să se ţină cont la nivel central, pentru că doar cu ajutorul Executivului şi Legislativului se poate realiza o colaborare bună între administraţia publică locală şi cea centrală, pentru a rezolva problemele colectivităţilor rurale“, a declarat preşedintele ACoR Constanţa, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gîju. Ea a mai spus că, în cea de-a doua zi a AGA ACoR a fost semnată Agenda Comunelor şi de către reprezentanţii partidelor politice, care şi-au însuşit-o şi s-au angajat să ţină cont de ea. Mariana Gîju a adăgat că în ziua în care conducerea ACoR s-a întîlnit cu reprezentanţii Executivului au fost aduse acuze nefondate primarilor privind atragerea fondurilor europene. “Fără a avea specialişti bine plătiţi, administraţia publică locală din mediul rural nu va putea avea niciodată lucrări de calitate şi nu va putea absorbi fonduri europene în timp optim, pentru a le putea folosi. Ni s-a reproşat că nu sîntem capabili să atragem fonduri europene. Motivul pentru care ne-am confruntat cu acest lucru este alocarea cu întîrziere a fondurilor care trebuie să vină de la bugetul central, respectiv procedurile greoaie în realizarea achiziţiilor publice“, a mai spus Gîju. Un exemplu în acest sens, potrivit spuselor primarului din Cumpăna, este Ordonanţa 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Gîju susţine că nu există încă forma finală a ghidului solicitantului pentru absorbţia fondurilor, ceea ce a făcut ca documentaţia să nu poată fi întocmită decît pe ultima sută de metri. “Există riscul ca nu toţi primarii să poată depune această documentaţie. Lipsa specialiştilor în administraţia publică locală, salarizarea necorespunzătoare în comparaţie cu complexitatea problemelor existente sînt dificultăţi cu care ne confruntăm, care au fost dezbătute pe parcursul acestor zile. Alte 50 de probleme supuse atenţiei în ziua în care au fost prezenţi reprezentanţi ai Executivului de către primari au fost dezbătute şi aprobate în Adunarea Generală, ele urmînd să completeze Agenda Comunelor şi împreună cu aceasta să fie înaintate Parlamentului. Considerăm că relaţia dintre administraţia publică locală şi cea centrală trebuie să aibă la bază dialogul continuu, iar acolo unde se constată anumite nerealizări să fie prezentate concret cazurile respective, respingînd orice acuză cu caracter generalizat“, a mai spus Gîju.